Andeea Ionescu

Uneori mai bine , alteori mai putin bine. Fac parte dintr-o generatie care s-a format intr-o perioada "bolnava" a societatii asa ca imi place sa invat de la cei mai tineri.Si nu mi-e rusine sa o fac. Asa cum nu imi e rusine sa ma duc inspre carte cand nu stiu ceva, sa intreb daca nu sunt sigura de ceva...sa ma documentez inainte de a deschide gura la microfon. Fiind licentiata in jurnalism stiu cate putin din toate. Nu sunt "specialist" si imi place teribil sa spun ca sunt doar..."om de radio". Jurnalismul si mai ales cel de radio nu se invata la scoala. Acolo primesti doar ABC-ul. Meseria o inveti la microfon. La cel de teren...pentru ca mi se pare esential sa nu sari etape in evolutia profesionala. Am venit la Radio, ca studenta, in practica , in 1990. Am fost colaboratoare( vreo trei ani) , apoi m-am angajat prin concurs. Am fost pe rand reporter, redactor si acum realizator. Am facut si inca fac teren. Pentru ca eu consider ca adevarata meserie de jurnalist este cea de reporter. Am fost norocoasa. Am cunoscut modelul de profesionalism in ale Radioului ( dl. Paul Grigoriu) si am avut profesori de exceptie( George Enache, Sorin Caracseghi, Jana Gheorghiu, Marius Grozea).Ma asez la microfon cu sfaturile si invataturile lor in gand si cu groaza de a nu-I dezamagi pe ascultatori. Poti pacali un coleg, poti minti un sef dar pe ascultatori...niciodata. Acestia te simt, iti simt slabiciunile, te cunosc daca n-ai chef sau nu esti tocmai pregatit si nu ezita sa te taxeze. Si bine fac! De aceea la microfon ma straduiesc sa vin ca la scoala: cu lectiile facute. Daca reusesc sau nu...asta sa spuna domniile lor.
Radioul...pentru mine e un membru al familiei. La fel de important. Nu spun niciodata "ma duc la serviciu" ci "ma duc la Radio" pentru ca imi place ce fac.Radioul a fost sansa vietii mele. Si n-am ratat-o.
Vedeti, nimic nu e intamplator in viata. Copilaria mi-am petrecut-o in Parcul Cismigiu. Mai tarziu am ales Liceul "Gh. Lazar"...tot langa Cismigiu si, din 1990,trec zilnic pe langa sau prin Cismigiu in drum spre Radio. Coincidenta? Destin?
Raman la parerea dlui Bryan: destinul inseamna in primul rand alegere si ma bucur ca am avut sansa sa aleg.

Cu chef de viata si de emisiuni raman o voce cu un nume: Andreea Ionescu ( doar pentru prieteni...Ioneasca!)