Oltea Serban-Pârâu

Este un muzicolog si critic muzical cu o consistentã experientã în presa româneascã, începând cu radioul si presa scrisã si încheind cu televiziunea si presa culturalã on line.
Activitatea ei publicisticã se traduce în circa 1800 de articole publicate în presa scrisã, majoritatea pe teme muzicale, în sute de emisiuni si programe de radio si în numeroase emisiuni si aparitii TV.
Este semnatara traducerii si articolelor privind compozitorii români pentru Larousse - Dictionar de mari muzicieni - si responsabilã cu sectiunea muzicalã a Micului dictionar enciclopedic si a Dictionarului enciclopedic. O fisã completã ar cuprinde si o intensã activitate de consilier muzical, artistic si de presã, coordonarea redactionalã a unor publicatii muzicale (Clasic CD, Orfeu), participãri în jurii ale unor importante concursuri muzicale nationale si internationale. Absolventã a Universitãtii Nationale de Muzicã din Bucuresti, sectia muzicologie, actualmente este doctorand în muzicologie, membrã a Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România, a Uniunii Criticilor Muzicali "Mihail Jora" si a Asociatiei Române a Femeilor în Artã.
A fost distinsã cu mai multe premii, printre care Premiul pentru originalitatea profilului radiofonic al Consiliului National al Audiovizualului în 2002 si Premiul pentru publicisticã al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din România în 2006.
A condus timp de 7 ani postul particular Radio Romantic, iar în iunie 2005 a devenit directorul, apoi redactorul sef al postului public Radio România Cultural.

"Unicitatea postului Radio România Cultural reprezintã o provocare. Personal, cred cã lamentãrile privind faptul cã lumea nu mai vine la concerte, nu mai citeste sau nu mai intrã în sala de spectacol sau cã Radio România Cultural are o audientã prea micã, ar trebui înlocuite cu o stare realã de cãutare de solutii si din partea celor care produc cultura. Se poate presupune cã, dacã lumea nu vine cãtre culturã, desi stie ce este aceasta si la ce foloseste, probabil cã existã o problemã de relevantã a actului cultural pentru potentialul sãu receptor.

Sunt convinsã cã existã o categorie de ascultãtori de radio care nu sunt multumiti de ceea ce au la dispozitie acum în FM - desi oferta este, cel putin numeric, extrem de bogatã - si care ar asculta cu plãcere informatii din domeniul culturii, cu conditia ca ele sã fie "împachetate" în stilul anului 2006. De ce nu am aborda într-o cheie ludicã si cultura? De ce nu am avea curajul de a le demonstra si într-o manierã radiofonicã ascultãtorilor din zilele noastre cã, atunci când vorbesti despre culturã, poti avea o voce seninã, poti glumi, poti comunica într-adevãr. Cred cã se poate face culturã cu bucurie.
Cred cã stârnirea curiozitãtii, lãrgirea spatiului acordat "povestilor", în detrimentul "cursurilor" ar fi solutia cresterii atractivitãtii acestui program si pentru alte categorii de public, ca si pentru un numãr mai mare de ascultãtori din categoria de public vizatã pânã acum.

O parte dintre noi au încercat deja sã coboare din turnul de fildes si sã încerce sã atragã ce se mai poate atrage cãtre bun gust, culturã si valoare. Cred cã astfel avem sanse sã ne placã tot mai mult lumea în care vor trãi copiii nostri. Dacã vom continua sã ne plângem pe tema disparitiei lente a culturii (fie ea româneascã sau universalã) e foarte posibil sã constatãm cã avem noi însine o consistentã contributie la aceasta."

Oltea Serban-Pârâu is a music critic with extensive experience in the Romanian press, from radio and the print media to television and the on-line cultural press.

She has published more than one thousand eight hundred articles in the press, mostly on musical subjects, made hundreds of radio broadcast and programmes, and appeared numerous times in broadcasts and on television.

She has also translated the entries on Romanian composers for the Larousse Dictionary of Great Musicians, and was responsible for the music section of the Romanian Shorter Encyclopaedic Dictionary and Encyclopaedic Dictionary. A comprehensive list would also include her extensive work as a musical, artistic and press adviser; her activity as an editor and co-ordinator of music publications (Clasic CD, Orfeu); and her participation in the juries of major national and international music competitions. A graduate of the National University of Music in Bucharest (Musicology Section), she is currently studying for a Doctorate in Musicology, and is a member of the Romanian Union of Composers and Musicologists, the Mihail Jora Union of Music Critics, and the Romanian Association of Women in the Arts.

She has been awarded numerous prizes, including the National Audio-Visual Council's Prize for Radiophonic Originality in 2002, and the Music Journalism Prize of the Romanian Union of Composers and Musicologists in 2006.

She has run the Radio Romantic private station for seven years, and in June 2005 she was appointed Director and then Editor-in-chief of the Radio Romania Cultural public station.
"The uniqueness of Radio Romania Cultural represents a challenge. Personally, I think that complaints about how people no longer go to concerts, no longer read and no longer go to the theatre, or that Radio Romania Cultural has too small an audience, ought to be replaced by a genuine search for solutions on the part of those who produce culture. It might be supposed that, if people are not drawn to culture, although they know what it is and why it is useful, there is probably a problem regarding the relevance of the cultural act to its potential recipients. I am convinced that there exists a category of radio listeners who are not satisfied by what is currently available in FM - even though the supply, at least numerically, is extremely rich - and who would listen with pleasure to information from the cultural domain, on the condition that it were "packaged" in the style of the year 2006. Why can't we approach culture in a more playful key? Why can't we have the courage to demonstrate, in a radiophonic way, to the listeners of today that, when you talk about culture, you can have a serene voice, you can make jokes, you can genuinely communicate? I think that culture can be tackled in a joyful way.
"I think that arousing curiosity, broadening the space given over to "stories", to the detriment of "courses", would be a solution to increase the attractiveness of this programme for other categories of audience, as well as to increase the number of listeners in the category of audience that has existed up to now.
"Some of us have already begun to descend from the ivory tower and are trying to attract whoever can be attracted to good taste, culture and value. I think that in this way we have chances to like more and more the world in which our children will live. If we go on complaining about the slow disappearance of culture (be it Romanian or universal) we are highly likely to realise that it is we ourselves who have made a consistent contribution to this."

 

 

Redactorul-şef al Radio România Cultural, Oltea Şerban-Pârâu: "Multe femei care îşi pun problema dezvoltãrii unei cariere sacrificã, în acest scop, noţiunea de familie".

VIP, nr 47 (990), 28 noiembrie - 4 decembrie 2011

 

Posturile de radio si de televiziune publice au un rol dificil oriunde in lume. Primind finantare de la stat, se presupune si devine necesar ca programele lor sa educe, dar si sa atraga publicul, pentru ca altfel nu ar rezista pe piata, iar fara ascultatori si-ar pierde insasi ratiunea de a exista. In ultimii ani, eforturile Oltei Serban-Parau au mers chiar in aceasta directie, contribuind la schimbarea mentalitatilor din Radio Romania Cultural, institutia al carei redactor-sef este, si la adoptarea unor programe mai coerente. Despre emisiuni, strategii, dar si despre importanta vietii de familie pentru un profesionist ne-a vorbit Oltea Serban-Parau, intr-un interviu in care nu se ascunde in spatele unor fraze fara continut si al statisticilor seci.

VIP: In calitatea dvs de redactor şef al Radio Romania Cultural, aveti o strategie care include probabil si categoria de public de la care ati plecat de cand ati preluat conducerea, dar si publicul care v-ati dorit sa va asculte. Cine sunt in prezent ascultatorii Radio Romania Cultural?
 
Este foarte greu de răspuns la această întrebare. Publicul de radio poate fi descris prin rezultatele studiilor de audienţă, dar cred că cel mai important lucru pe care l-am făcut de când am venit în radioul public a fost să-i conving pe colegii pe care i-am găsit la Radio România Cultural că a încerca să se facă înţeleşi de ascultători nu este neapărat un proces de vulgarizare a culturii. Radioul nu este o carte sau un articol asupra căruia revii dacă nu ai înţeles ceva. În consecinţă, abuzul de neologisme şi preţiozităţi nu este o soluţie. Iar ca post public de radio, finanţat de toţi plătitorii de taxă, se presupune că nu ne adresăm unui grup restrâns de iniţiaţi, ci acelui public mai mult sau mai puţin numeros interesat de domeniul cultural. Domeniu care, din fericire, este foarte divers şi foarte larg. Iar definirea lui este tot mai permisivă, zone până nu demult considerate ca neaparţinând culturii începând să fie tot mai frecvent asociate cu aceasta. Iar industriile culturale dezvoltate în ultimii ani susţin acest fenomen. Aşadar, am toate motivele să cred că acest schimbări reale în limbajul prin care se exprim Radio România Cultural a generat apropierea unui public mai tânăr şi mai activ, fără să ne facă să pierdem acel public « academic » de nişă pe care postul îl avea deja.
 
Care sunt schimbarile din grila de programe pe care le-ati realizat in acest scop, de a atrage cat mai multi ascultatori?
 
Pe scurt, este vorba despre faptul că acum, pe frecvenţele Radio România Cultural, poate fi ascultat acelaşi moderator sau cuplu de moderatori de luni până vineri la aceeaşi oră, situaţie prezentă constant de luni până vineri de la ora 7 la ora 17 (cu excepţia documentarelor sau a emisiunilor speciale). Această previzibilitate, această dependenţă pozitivă pe care radioul o poate oferi ascultătorilor săi este un element esenţial, pe care radioul public nu îl abordase anterior acestei perioada. Titluri de linii de emisiuni dedicate actualităţii culturale precum Espresso, Dimineaţa crossover, Texte şi pretexte, Timpul prezent, Expresul de seară, Ştiinţa în cuvinte potrivite, Oaza de muzică sau titluri care aduc în faţă personalităţi nu numai din lumea culturală precum Vorba de cultură ori Născut în România, documentarele de la Storymania sau emisiunile de educaţie şi cultură muzicală precum Portret FM, Dosar clasic sau Vocea umană, toate curgând într-un flux continuu la aceeaşi oră toată săptămâna au câştigat deja faima unor mici branduri ale presei culturale de la noi.
 
De ce ar alege romanii sa asculte Radio Romania Cultural?
 
Pentru că oferă posibilitatea evadării din cotidianul înţesat de politică şi fapt divers de sorginte socială. Am încercat ca domeniul pe care îl prezentăm să devină cât mai atractiv pentru cei care ne ascultă. În aceste vremuri de supraofertă inclusiv în domeniul culturii, o carte cu o copertă frumoasă are mult mai multe şanse de a se vinde decât una cu o copertă anostă, ca aceea a manualelor din anii ’80. Aceeaşi este şi situaţia radioului. Chiar dacă ştim că promovând cultură nu vom putea ajunge în topul consumului naţional de radio, ne punem problema sound-ului anilor 2000, a radiogeniei, a prospeţimii vocilor, pentru că fiinţăm totuşi într-un peisaj populat de sute de alte posturi. Este esenţial ca în următorii ani profilul ascultătorului de Radio România Cultural să se modifice în sensul întineririi. Inteligenţa publicului care ne ascultă este un element constant. Totuşi, de când nu mai ignorăm noile generaţii de public şi preocupările lor culturale – pentru că acestea există – am început să ne îndepărtăm de riscul de a rămâne să vorbim singuri.
 
Reusita dvs de a a aduce pe scenele din tara muzica clasica in proiectele Pianul călător sau, mai recent, Duelul viorilor are ceva emotionant prin dorinta de a educa si de a face mai accesibil acest tip de auditie muzicala. Cum ati reusit sa coagulati aceste forte?Aveti proiecte de acest fel si pentru anul viitor? Ne puteti da mai multe detalii?
 
Publicul din ţară are nevoie să fie atras către sălile de concerte din oraşele lor, pe care, de multe ori, pare să le fi uitat. Cu poveşti interesante, cu o atmosferă destinsă, şi cei maipuţin familiarizaţi cu domeniul se vor îndrepta către sala de concert pentru a se întâlni cu muzicieni pe care nu îi descoperă sau redescoperă în posturi neobişnuite. Iar Radio România Cultural, ca unic post rezervat culturii ce poate fi auzit în FM la nivel naţional, are şi această datorie.
Cum am reuşit ? M-am asigurat că iniţiativele mele sunt fezabile şi nu fanteziste, m-am asigurat că lucrez cu o echipă mică de persoane care nu este motivată doar financiar şi am asociat artiştii dispuşi să facă acest efort, cu echipa jurnalistică având capacitatea de a-i pune în valoare. În plus, am încercat să determin asocierea finanţării publice cu aceea privată.
Urmele acestor iniţiative pot fi auzite la radio, văzute la televizor, sau parcurse pe siteurile www.pianulcalator.ro sau www.duelulviorilor.ro.
În luna decembrie unul dintre proiectele cele mai dificile pe care şi le-au propus Radio România Cultural şi Accendo este Turneul Naţional Extraordinar Cele trei dive în contextul căruia Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu si Leontina Văduva, trei doamne autentice ale muzicii româneşti, trei personalităţi artistice născute în România vin de la Viena, Lausanne şi Paris pentru a cânta pentru publicul din Iaşi, Cluj, Timişoara şi Bucureşti în săptămâna dinaintea Crăciunului, între 17 şi 23 decembrie 2011. Ele vor evolua pentru prima dată toate trei pe aceeaşi scenă, prima dată toate trei în faţa publicului din afara Bucureştiului, la invitaţia pianistului Horia Mihail, cele trei artiste oferind un program superb de arii şi duete celebre din opere în trei mari oraşe din România,  turneul urmând a se încheia la Sala Radio în compania Orchestrei Naţionale Radio dirijată de Iurie Florea.
            În 2012 vor urma, dacă toate vor merge firesc, a doua ediţie a turneului Pianul călător în luna iunie, o a doua ediţie a turneului Duelul viorilor în luna septembrie, dar şi multe alte surprize.
 
Cum arata pentru dvs evenimentul muzical ideal?
           
Trebuie să fie un eveniment de anvergură, care are poveste şi care emoţionează publicul cel mai divers.
 
Care sunt compozitorii dvs preferati?
 
Nu am compozitori preferaţi. Mă adaptez la proiectele de care mă apropii la un moment dat şi în acea perioadă, aceia devin compozitorii mei preferaţi. Dacă nu crezi cu sinceritate într-un proiect, acesta nu va ieşi.
 
Ce alte pasiuni aveti?
 
În perioada în care aveam mai mult timp îmi plăcea să citesc şi în continuare mi-ar plăcea să călătoresc, iar atunci când ajung în locuri noi, să pot vedea spectacole şi concerte pe care nu le pot vedea decât acolo.
 
Cum se impaca viata dvs de familie cu responsabilitatile dvs profesionale?
 
Nu am de ales, trebuie să se împace. Am constatat că multe persoane din generaţia noastră, cei care aveau 20 de ani în 1989, au devenit părinţi mai târziu şi parcă savurează cu mai mare intensitate acest sentiment. În cazul meu nu a fost o chestiune legată de construirea carierei. Oricum, în acest moment îmi dau seama ce lucru extraordinar aş fi pierdut dacă aş fi renunţat la ideea de a avea copii. Este trist că multe femei care îşi pun problema dezvoltării unei cariere sacrifică în acest scop noţiunea de familie, care îţi aduce o seamă de bucurii pe care nu le poţi descoperi altfel.
Autosugestia combinată cu şansa, care recunosc că nu m-a ocolit, au dus până acum la un rezultat pozitiv. În acelaşi timp, îmi dau seama că aceeaşi întâmplare poate fi privită de unii pozitiv şi de alţii negativ.
 
Sunteti un autor apreciat de cronica muzicala. Cum ati sintetiza intr-o fraza evolutia lumii muzicale romanesti din ultimii 20 de ani ?
 
Este evoluţia de la izolare către o viaţă concurenţială autentică.