Savantgarde #107
1 May 2020
Dimensiunea științifică a artei – Gidul astrofotografului – un manual de astrofotografie scris de Alex Conu
4 May 2020

31 mai – Ziua Mondială Fără Tutun

În anul 2019 peste 7500 de apeluri la tel-verde STOPFUMAT

În fiecare an, la data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) marchează Ziua Mondială Fără Tutun.

Fumatul rămâne o importantă problemă de sănătate publică și o epidemie globală cauzând boli și decese: în 2009 fumau circa 1,1 miliarde de persoane, 30% dintre adulți (48% dintre bărbați și 12% dintre femei).

Ziua Mondială fără tutun 2020Campania globală din acest an demarată de OMS îşi propune să prevină consumul de tutun și nicotină, prin protejarea tinerilor de influența industriei tutunului.

Potrivit datelor epidemiologice, numărul total de decese cauzate de bolile aparatului respirator a crescut în România cu 961 cazuri în 2017 față de 2016, iar mortalitatea specifică prin boli respiratorii a crescut de la 65,5/100 000 locuitori la 69,9/100 000 locuitori.

Fumatul reprezintă principala cauză a cancerului pulmonar și este responsabil pentru mai mult de 2/3 din decesele prin acest tip de cancer, la nivel global. Probabilitatea de apariție a cancerului pulmonar este de 11 ori mai mare la fumători și de 1,41 ori mai mare la nefumătorii expuși fumatului pasiv.

Exacerbările astmului, responsabile de limitarea activității fizice și scăderea calității vieții, sunt favorizate de fumat. Riscul de a dezvolta astm este de 1,61 ori mai mare la fumători. Exacerbarea astmului preexistent este de 1,71 ori mai mare la fumători.

Fumatul crește riscul de a dezvolta tuberculoză la un pacient infectat cu Mycobacterium tuberculosis.

Probabilitatea de apariție pentru apneea în somn este de 2 ori mai mare la fumători.

Fumatul activ sau pasiv și particulele inhalabile din ambientul căminului sunt principalii factori de risc pentru bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC). Probabilitatea de apariție a BPOC este de 4 ori mai mare la fumători și mai frecventă la nefumătorii expuși fumatului pasiv

În România, în 2017, numărul deceselor prin BPOC se ridica la 6.231 (28,1 decese/100 000 locuitori), mai mare decât în 2016, când au fost înregistrate 5.916 decese (26,6 decese/100.000 locuitori).

Circa 700 milioane de copii, adică jumătate din populația globală a acestei categorii de vârstă, este expusă fumului de tutun din mediul înconjurător. La nivel global, aproximativ 165.000 de copii mor înaintea vârstei de 5 ani din cauza infecțiilor respiratorii cauzate de fumatul pasiv.

Tutunul și COVID-19

Potrivit OMS, deși până în prezent, nu există studii validate de comunitatea științifică, care să evalueze riscul unei infecții SARS-CoV-2 asociate fumatului, fumătorii de tutun pot fi mai vulnerabili la contractarea COVID-19, deoarece actul de a fuma implică contactul degetelor (și eventual al țigărilor contaminate) cu buzele, ceea ce crește posibilitatea de transmitere a virusului de la mână la gură.

De asemenea, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumatul de orice fel de tutun    reduce capacitatea pulmonară și crește riscul expunerii la mai multe infecții respiratorii și poate crește severitatea bolilor respiratorii.

COVID-19 este o boală infecțioasă care atacă în primul rând plămânii. Fumatul afectează funcția pulmonară îngreunând capacitatea organismului de a combate coronavirusurile și alte boli respiratorii.

Având în vedere riscurile pentru sănătate, Asociația de Educație în Boli Respiratorii recomandă renunțarea la fumat.

De asemenea, Asociația de Educație în Boli Respiratorii consideră importantă organizarea unor programe de educație pentru sănătate în privința prevenirii fumatului desfășurate mai ales în rândul tinerilor precum și intensificarea acțiunilor de informare cu privire la riscurile asupra sănătății asociate fumatului.Sursă FOTO – Organizația Mondială a Sănătății