ANKARA – 2

Ankara… Un loc impresionant şi un centru cultural în adevăratul sens al cuvântului, ce deţine nu doar mai multe universităţi şi teatre, ci propria orchestră simfonică (înfiinţată în 1985).

* * *

Situată la punctul de trecere a rutelor de la est la vest şi de la nord la sud şi construită de un deal înalt şi stâncos, despre Ankara am mai putea spune că este o aşezare plină de culoare, care oferă vizitatorilor săi, peisaje deosebite şi o multitudine de atracţii turistice, aflându-se pe locul întâi în Lista capitalelor europene, după suprafaţă.

În trecut, Ankara a purtat mai multe denumiri, printre care şi pe aceea de Angora. Zona respectivă devenind renumită, pentru lâna caprelor, a iepurilor domestici şi a pisicilor. Pisica de Angora (alături de cea din rasa Van), este protejată în Turcia. Ani de-a rândul, felina a fost preferata familiilor regale europene, ea fiind oferită cadou de sultani, în schimbul unor favoruri. În plus, o legendă ne spune că însuşi Profetul Muhammad (întemeietorul religiei islamice), a avut o Angora turcească, pe care a îndrăgit-o foarte mult.

* * *

Mulţi dintre turişii care ajung în Ankara, fac o primă oprire la Cetate (sau Citadelă, cum i se mai spune), situată pe cel mai înalt deal, deasupra oraşului. Se crede că cei au pus bazele fortăreţei, ar fi fost hitiţi, însă teoria nu este susţinută de descoperirile arheologice. Drept pentru care, cu siguranţă nu se cunosc adevăraţii fondatori. Însă, de-a lungul timpului, toţi cei care au stăpânit zona şi au folosit cetatea pentru apărare, au contribuit la extinderea şi întărirea zidurilor ei. Astfel, pe lângă zidul interior, fortăreaţa avea şi un zid exterior, despre care cu siguranţă se ştie că a fost ridicat de bizantini în secolul VII. Cât despre cel mai înalt punct al Cetăţii Ankarei, acesta poartă denumirea de Akkale.

Dacă alegeţi să vizitaţi Cetatea Ankarei, veţi găsi aici atmosfera unui mic sat anatolian, cu străduţe şerpuitoare, case tradiţionale cu pereţii tencuiţi, pictaţi şi cu tâmplărie minuţios elaborată (unele datând din secolul XVII), dar şi cu grădini încântătoare, restaurante şi cafenele.

Mergând pe străzile ce se unduiesc în jos, către Poarta de sud, veţi întâlni Alaaddin Cami, cea mai veche moschee din Ankara, încă deschisă atât pentru vizitare cât şi pentru serviciul religios. Conform inscripţiei din minbar, ea a fost ridicată în secolul XII, de către Sultan Mesud I din Dinastia Selgiucidă.

* * *

Ajunşi în Ankara, trebuie neapărat să treceţi şi pe la Muzeul Civilizaţiilor Anatoliene, un muzeu considerat de specialişti drept unul dintre cele mai notabile din lume. Este găzduit în două structuri din epoca otomană: una este un caravanserai de acum 600 de ani (Carvanseraiul Kurşunlu), iar cealaltă este Mahmut Paşa Bedesteni (care a fost un bazar acoperit, creat pentru păstrarea bunurilor comerciale valoroase, ce poartă numele unuia dintre miniştrii sultanului Mehmet al II lea Cuceritorul).

O vizită în acest muzeu de o mărime impresionantă (cunoscut şi sub denumirea de Muzeul Hitit), este cea mai bună cale de a vă lăsa cuceriţi de splendorile şi bogăţiile din istoriei Anatoliei, care începe din Epoca paleolitică, cu aproximaţie 8.000 îen.

* * *

Muzeul Industrial (un muzeu privat dedicat istoriei transportului, industriei şi comerţului, ce vă va da impresia unei călătorii în timp) sau Muzeul Etnografic, sunt şi ele obiective turistice interesante, pe care Ankara le pune cu mândrie la dispoziţia turiştilor. Acesta din urmă a fost construit între anii 1925 – 1927, la iniţiativa lui Mustafa Kemal şi are o importanţă aparte, aici fiind locul ce a găzduit pentru prima dată rămăşiţele pământeşti ale fondatorului Turciei moderne.

Odată ce veţi trece pragul Muzeului Etnografic din Ankara (primul muzeu de stat care a fost planificat şi construit după proclamarea republicii), veţi fi întâmpinaţi de o colecţie impresionantă de diverse obiecte de uz cotidian, datând încă din vremea selgiucidă: de la costume, la diverse ustensile, bijuterii, arme, covoare şi sculptură în lemn. De asemenea, fiind considerată a fi o băutură tradiţională, cafeaua îşi are rezervată o sală specială, unde este prezentat felul în care în trecut se prepara şi se servea, delicioasa licoare.

* * *

Alături de Ulus Meydanı (Piaţa Naţiunii, aflată chiar în centru), Kızılay Meydanı (Piaţa Semilunii Roşii) nu trebuie nici ea ocolită de turistul ce ajunge în Ankara. Locul este unul dintre cele mai importante şi aglomerate din oraş. Este totodată şi un cunoscut punct de întâlnire, devenit celebru datorită clădirii ce aparţine Semilunii Roşii (echivalentul Crucii Roşii). Tot în Kızılay Meydanı, au fost amplasate clădirile ministeriale şi Parlamentul ţării şi s-a construit în 1959 primul zgârie-nori din Turcia. S-au mai adăugat apoi cinematografe, librării şi un centru comercial.

În anul 1960, Kızılay Meydanı şi-a schimbat denumirea în Hürriyet Meydanı (Piaţa Libertăţii), iar din 2016 denumirea sa oficială este de 15 (on beş) Temmuz Kızılay Milli İrade Meydanı, pentru a marca astfel victoria democraţiei în urma loviturii de stat eşuate, care s-a dat în ziua de 15 iulie 2016.

* * *

Ankara este un oraş care se mândreşte nu doar cu un număr mare de muzee, ci şi cu un număr mare de moschei, ce datează din diferite perioade istorice. Una dintre ele, este Arslanhane Camii, un exemplu tipic al arhitecturii clădirilor de cult, ce a fost construită în secolul XIII, fiind astfel unul dintre cele mai vechi locuri de închinare al musulmanilor, din capitala Turciei. Deosebit de interesante sunt minbarul realizat din lemn de nuc şi mihrabul creat în stilul selgiucid, cu splendide decoraţiuni din plăci şlefuite.

* * *

O altă moschee pe care merită să o vedeţi, este Hacı Bayram Camii (aflată în cartierul Ulus, în apropierea Templului lui Augustus). Ea datează din secolul al XV lea, are o formă dreptunghiulară, pereţii din cărămidă şi acoperişul din ţiglă. După renovarea care a avut loc în anul 2011, Hacı Bayram Camii, este considerată una dintre cele mai frumoase moschei din Ankara. În grădina moscheii, poate fi vizitat mormântul lui Hacı Bayram Veli, unul dintre marii poeţi şi mistici ce au trăit în Anatolia.

* * *

Cenabı Ahmed Pasha Camii, ocupă un loc aparte în peisajul Ankarei. Potrivit inscripţiei de pe poarta de la intrare, ea a fost ridicată în 1566, la iniţiativa guvernatorului Anatoliei, Cenabı Ahmed Paşa, după planurile lui Mimar Sinan, fiind astfel, singura lucrare din oraş a marelui arhitect.

* * *

Cât despre cea mai mare moschee a Ankarei şi una dintre cele mai mari din Turcia, aceasta se numeşte Kocatepe. Poate adăposti un număr de până la 24.000 de oameni, iar planul său este cel al unei moschei neo-clasice otomane, fiind inspirată după moscheile Sultan Ahmet şi Şehzade din Istanbul şi Moscheea Selimiye din Edirne.