Ochelarii, tabachera și calendarul de birou ce au aparținut lui Petru Groza, expuse la muzeul din Deva
2 November 2016
DOCUMENTAR: Muzeul „Grigore Antipa” – 182 de ani de existenţă
4 November 2016

Idei în nocturnă, Izvoare de filosofie – IN HONOREM. Filosoful Mihai Şora împlineşte 100 de ani

IN HONOREM. Filosoful Mihai Şora împlineşte 100 de ani

Ediția din această săptămână este consacrată seniorului filosofiei româneşti, domnului Mihai Şora, care împlinește pe 7 noiembrie, 100 de ani de viaţă. Urmând exemplul lui Platon, cel care ne-a dat în dialogul Sympozion, Banchetul, modelul filosofic al oricărui omagiu, respectiv dialogul competitiv şi dezbaterea de idei, îl vom sărbători pe d-l Mihai Şora, prin intermediul unui dialog realizat cu ceva timp în urmă, plecând chiar de la datele filosofiei domniei sale: dialogul şi gândirea dialogică.

Câteva elemente de biografie intelectuală, la care dezbaterea nu va face referire, ar putea contura mai bine cadrele temporale care au jalonat, prin metodă și conținut ideatic, un itinerariu insolit de gândire pe cont propriu.

Dl Mihai Șora s-a născut în 7 nov. 1916. După absolvirea Liceului Constantin Diaconovici Loga din Timișoara, domnia sa a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. A audiat cursurile marilor personalități ale culturii românești interbelice, iar filosofia a studiat-o sub îndrumarea lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade.

A plecat, ca bursier al statului francez, la Paris, în 1939, unde a urmat în continuare studiile de filosofie, pe care le-a încununat cu teza de doctorat, Noțiunea de grație la Pascal. În 1947 publica, la celebra editura Gallimard lucrarea, Du dialogue intérieur, un eseu de antropologie metafizică și devine, în același an, cercetător stagiar la Centrul Național de Cercetări Științifice de la Paris.

Revine în România în 1948 și timp de 30 de ani filosoful Mihai Șora s-a retras în sine și nu a mai publicat nimic, întrucât gândirea sa liberă și convingerile sale filosofice intime erau în total conflict cu marxism-leninismul, cum se știe, filosofia oficială a regimului comunist.

Această tăcere în plan filosofic nu a însemnat însă o renunțare totală la activitatea intelectual-culturală, întrucât domnul Mihai Șora a ales să fie traducător și editor, profesii erudite și oneste, în concordanță cu înaltele standarde morale ale domniei sale. Astfel, de numele lui Mihai Șora se leagă cunoscuta colecție de cărți „Biblioteca pentru toți”, sub sigla căreia s-au publicat, la inițiativa domniei sale, pentru 1000 de titluri din marile texte ale literaturi universale și românești.

Din 1979 dl Mihai Șora revine în prim planul gândirii filosofice autentice, publicând lucrarea Sarea pămîntului, A fi, a face, a avea, 1985, iar după anii ‘90, Eu&tu&el&ea sau dialogul generalizat, lucrarea redactată în anii comunismului și apărută imediat după revoluție, Firul ierbii, lucrare apărută în 1998, Câteva crochiuri și evocări, 2000, Locuri comune, 2004, Clipa și timpul, 2005.

În ultimii 25 de ani dl Mihai Șora a fost și este și acum o prezență vie în cultura noastră. Participarea la evenimente culturale de tot felul, interviurile pe care domnia le-a acordat cu generozitate, și care au luat forma unor cărți cu un puternic impact intelectual și formativ, inițierea alături de dna Luiza Palanciuc a traducerii din franceză a operei lui Benjamin Fondane etc. argumentează că tinerețea și dinamica intelectuală a unui om nu este determinată cauzal de vârsta biologică.

În sfârșit, lucrările de exegeză, semnate între alții, de tinerii filosofi Leonid Dragomir ori Valentin Cioveie, argumentează că prin gândirea sa Mihai Șora a adus filosofiei românești noi metode de explorare reflexivă și, deopotrivă, un plus de rafinament și profunzime.

Va aștept pe lungimile de undă ale RRC, vineri, 4 nov. 2016, între orele 21.10-22.00.

 

Realizator: Constantin Aslam

 

Conexiuni:

http://izvoaredefilosofie.blogspot.ro/

https://www.facebook.com/izvoaredefilosofie.descopera