Ilustratoarea Maria Surducan, în dialog cu Ioana Bâldea Constantinescu
16 December 2016
Tur de forţă umanitar la Radio Reşiţa: 24 de ore din 24, Muzică pentru viaţă!
16 December 2016

Bilanț alegeri 2016: Brexit, prezidențiale SUA, parlamentare România, la librăria Humanitas de la Cișmigiu

Cum alegem? este întrebarea de pe coperta cărții apărute în preajma alegerilor parlamentare din România la editura Humanitas în care Cătălin Avramescu face un portret concis al democrației. Marți, 20 decembrie, la ora 19.00, în librăria Humanitas de la Cișmigiu, Cătălin Avramescu, Teodor Baconschi, Theodor Paleologu și Cristian Preda analizează ce am ales, făcând un bilanț pentru trei dintre procesele electorale și de consultare publică din 2016. Două valuri de șoc au ajuns până la noi odată cu aflarea rezultatelor Brexit și ale alegerilor prezidențiale din Statele Unite. Ce putem înțelege din ele și din participarea scăzută la alegerile parlamentare din România?

„Adevărul este că nu ştim exact care sunt condiţiile generale în care un stat devine democratic sau menţine acest fel de regim. Există diverse teorii. Una dintre acestea scoate în evidenţă rolul bunăstării materiale. O democraţie săracă lipită pământului este greu de imaginat. Alte teorii subliniază rolul culturii politice din societatea respectivă. Pentru Tocqueville, de exemplu, democraţia nu este doar un regim politic, ci şi o stare socială. Altfel spus, contează elemente cum ar fi educaţia sau valorile democratice. În sfârşit, există teorii care consideră democraţia ca fiind mai înainte de orice un set de instituţii şi de reguli.“ (Cătălin Avramescu)

„Voinţa politică a electoratului se traduce în reprezentare politică prin intermediul votului. În democraţiile Greciei antice acest lucru nu era neapărat adevărat. Tragerea la sorţi, mai curând decât votul, era considerată o procedură „democratică“. Însă în democraţiile moderne, fără excepţie, alegerile sunt elementul central al sistemului politic. Democraţia este definită adesea drept regimul unde contează voinţa majorităţii. Problema este că această majoritate nu este întotdeauna uşor de descoperit. Avem ca punct de plecare opţiunile individuale ale cetăţenilor, care se exprimă la urne, iar ca punct de sosire, mandatele disponibile (mandatele dintr- un parlament, cele ale unui consiliu local sau mandatul unui preşedinte).“ (Cătălin Avramescu)

„Când totalitatea cetățenilor nu vrea să se ocupe decât de treburile particulare, partidele au toate șansele să devină stăpânele treburilor politice. Putem vedea atunci adesea pe scena mare a lumii o mulțime reprezentată de câțiva oameni. Aceștia vorbesc singuri în numele unei majorități absente sau neatente; numai ei acționează în mijlocul unei nemișcări generale; ei hotărăsc în toate, după capriciul lor; ei schimbă legile și tiranizează după plac moravurile; și rămânem uluiți văzând în ce număr mic de mâini nevolnice și ticăloase poate cădea un popor mare.” (Alexis de Tocqueville)

Intrarea este liberă și se face în baza unei rezervări prin Eventbook.