Să ne amintim de Vladimir Colin
3 December 2021
CONSULTAȚII – 4 DECEMBRIE 2021 Telemedicina – între necesitate și provocări
4 December 2021

Buletin cosmic – Luna deține suficient oxigen cât să întrețină viața pentru 100.000 de ani

 

 

Știrile pe larg le urmăriți pe www.parsec.ro

  • Miercuri, 24 noiembrie, Rusia a lansat pe orbită modulul Prichal, la bordul unei rachete Soyuz-2.1b. Acesta a fost ghidat de o navă Progress M-UM  modificată special pentru această misiune, pentru a ajunge la Stația Spațială Internațională. Andocare a avut loc două zile mai târizu, vineri, la modulul Nauka. Între timp, nava cargo Progress MS-17 s-a desprins de modulul Nauka, pentru a-i face loc lui Prichal. Lansarea lui Prichal și cuplarea sa cu Nauka a fost necesară pentru a extinde de la 1 la 5 numărul de porturi disponibile pentru andocarea viitoarelor vehicule vizitatoare la ISS. Chiar în aceste zile sunt discuții tehnice între Roscosmos și NASA pentru ca în viitor capsulele Dragon să poată andoca la modulul Prichal, crescând astfel flexibilitatea misiunilor viitoare spre ISS. La 23 de ani după lansarea primului modul Zarya, sectorul rusesc la ISS este complet, pentru că Rusia nu mai plănuiește să lanseze și alte module spre Stația Spațială Internațională.
  • După ce misiunea Chang’e-5 a adus aproape 2 kilograme de sol și roci lunare din zona Oceanus Procellarum, China pregătește o nouă misiune ambițioasă spre Lună: Chang’e-6 este o sondă aproape similară cu Chang’e-5 care construită pentru a fi lansată rapid în cazul în care Chang’e-5 ar fi avut probleme, însă nu a fost cazul. În schimb, Chang’e-6 va porni în 2023 sau 2024 spre fața nevăzută a Lunii, de unde speră să poată preleva din nou cel puțin 1.5 kilograme de sol, pe care să le aducă pe Pământ. Până acum, nici o altă misiune nu a reușit aducerea de probe de pe fața nevăzută a Lunii, nici misiunile Apollo cu echipaj, nici sondele sovietice automate, pentru că acestea au aselenizat toate pe fața apropiată a Lunii.
  • Pe Lună există atât de mult oxigen încât satelitul natural al Pământului poate găzdui câteva miliarde de oameni timp ce cel puțin 100000 de ani. Din păcate, acesta este sub formă de oxizi în solul lunar (denumit regolit), așa că energia necesară pentru extragerea lui este una destul de mare. Însă, în urma producerii de oxigen din regolit, ar putea rezulta produse secundare precum aluminiu, fier magneziu sau siliciu, care poate să fie ulterior folosit pentru construcția de structuri necesare unei viitoare colonii selenare. Și nu doar SUA se îndreaptă spre Lună, prin programul Artemis, dar și un program comun al Chinei și Rusiei speră să trimită acolo un echipaj cândva după 2036, conforma planului pentru International Lunar Research Station.

Foto: Containerul cu eșantioanele de sol selenar adus pe Pământ de sonda chineză Chang’e-5:

https://img.i-scmp.com/cdn-cgi/image/fit=contain,width=1098,format=auto/sites/default/files/styles/1200×800/public/d8/images/methode/2020/12/20/82295b0c-4295-11eb-be63-b2d34bb06b66_image_hires_203828.jpg?itok=ZRwGthBw&v=1608467914

Credit: Xinhua

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și Mihaela Ghiță