Idei în nocturnă. Diaspora. Dincolo de granițe – Quo Vadis Inteligența Artificială?
10 December 2020
Dimensiunea științifică a artei: ArchaeaBot – o formă de viață postapocaliptică 
11 December 2020

China devine cea de-a treia țară care colectează probe de sol lunar

Lansarea rachetei Falcon 9 B1058.4 în misiunea CRS-21, urcând pe orbită prima capsulă cargo Dragon de nouă generație (Sursa: SpaceX)

Buletin Cosmic nr. 100

 

Duminică, SpaceX a lansat primul vehicul Dragon din noul contract de aprovizionare al Stației Spațiale Internaționale. A fost pentru prima dată când SpaceX a folosit o capsulă Dragon de generație nouă, proiectată pentru zboruri cu echipaj, dar adaptată pentru transportul de marfă: astfel, în acest scop, au fost înlăturate motoarele SuperDraco, folosite doar în cazul unei urgențe în timpul lansării, ferestrele, panourile și scaunele din interiorul capsulei. În acest fel, noua capsulă poate urca pe orbită un volum cu 20 la sută mai mare decât varianta precedentă, iar brațul de acces al rampei de lansare poate fi folosit pentru a încărca la bordul capsulei experimente științifice cu doar câteva ore înainte de lansare. Capsula a urcat pe orbită aproximativ trei tone de provizii și echipamente științifice și va rămâne atașată la ISS pentru 30 de zile. Este pentru prima dată când două capsule Dragon sunt andocate la ISS și probabil pe tot parcursul anului 2021 cel puțin o capsulă Dragon se va afla andocată la ISS. Și a mai avut loc o premieră, a fost pentru prima dată când NASA a autorizat folosirea unei trepte primare Falcon 9 reutilizate care nu a fost folosită în prealabil pentru misiuni exclusive pentru NASA, deși, în acest caz, s-a folosit aceeași treaptă primară folosită pentru lansarea misiunii DM-1 din 2 martie 2020.
O rachetă Changzheng-3B a lansat sâmbătă un satelit Gaofen-14, pentru observații ale suprafeței Pământului, folosind pentru prima dată un con protector de mari dimensiuni. Satelitul a ajuns pe orbită heliosincronă, la 550 km altitudine, dar nu sunt cunoscute prea multe detalii despre acesta. Știm însă că Changzheng-3B poate lansa sateliți cu mase de până la 11.2 tone, fiind una dintre cele mai puternice rachete din flota chineză.

Sonda chineză Chang’e-5 a andocat sâmbătă cu modulul orbital și a transferat probele de sol lunar prelevate de la suprafață spre vehiculul care urmează să ajungă înapoi pe Pământ săptămâna viitoare. După această operațiune, vehiculul care a transportat aceste probe de pe suprafața selenară s-a decuplat de sonda orbitală și marți acesta a fost plasat pe Lună, într-o coborâre controlată, însă într-o manevră care nu apărea în planurile inițiale ale misiunii.

Miercuri, agenția spațială israeliană a anunțat că pregătește misiunea Beresheet2 pentru 2024, care va fi cuprinsă din două landere și o sondă orbitală care urmează să rămână în jurul Lunii timp de câțiva ani. În 2019, sonda israeliană Beresheet a încercat să ajungă pe suprafața Lunii, dar din cauza unei defecțiuni tehnice în ultima fază a zborului, s-a prăbușit, lovind suprafața Lunii cu peste 500 km/h.

Sâmbătă, în deșertul australian, capsula cu probe de pe suprafața asteroidului Ryugu a ajuns cu bine la sol și a fost preluată de reprezentanți ai agenției spațiale japoneze. Capsula s-a despărțit de sonda Hayabusa2, sondă care ulterior a efectuat o manevră de evitare a Pământului, pentru a-și continua misiunea. Având în vedere că sonda mai are suficient combustibil la bord, JAXA a trimis-o spre asteroidul 1998 KY26, într-un survol ce urmează să fie realizat în 2031. Până atunci, sonda va mai trece de două ori pe lângă Pământ, pentru corecții ale traiectoriei, în 2027 și 2028.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghita

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe site-ul https://www.parsec.ro/bul/099 și pagina de facebook https://www.facebook.com/parsec.ro.

Imaginea 1: Lansarea rachetei Falcon 9 B1058.4 în misiunea CRS-21, urcând pe orbită prima capsulă cargo Dragon de nouă generație (Sursa: SpaceX).