Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Baluri în România modernă 1790- 1920”. Invitat, prof. univ. dr. Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române
15 June 2021
PORTRET: Titu Maiorescu – personalitate de excepţie a istoriei noastre
18 June 2021

DOCUMENTAR: Orient-Radio RADOR – 100 de ani de la înfiinţarea primei agenţii naţionale de presă moderne

Miercuri, 16 iunie, se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea primei agenţii naţionale de presă moderne din România, „Orient-Radio RADOR”, ca societate mixtă, un demers susţinut puternic de ministrul afacerilor externe de la acea vreme, Take Ionescu, care a recunoscut necesitatea înfiinţării unei astfel de instituţii naţionale de presă.

 


La mijlocul secolului al XIX-lea, în Europa au apărut primele agenții de presă, ca urmare a cererii de informație existentă pe piața economică și financiară.

Astfel, în anul 1835, apărea HAVAS, agenția franceză de presă întemeiată de Charles Louis Havas, care a văzut informația ca pe o marfă care trebuia livrată rapid. Principalii săi clienți proveneau din mediile de afaceri, dar și din interiorul presei, care era în plină ascensiune.

După ce Havas va înregistra un succes remarcabil, doi dintre angajații săi germani, Bernhard Wolff și Julius Reuters, înfiinţau, la rândul lor, în 1849, agenția de presă Wolff, în Germania și respectiv Reuters, în Anglia, în 1851.

În anul 1859, cele trei agenții semnau un acord de colaborare prin care își partajau, de fapt, piața de informații mondială.

Astfel, REUTERS primea Imperiul Britanic şi toată regiunea Estului îndepartat, HAVAS, avea în responsabilitate Italia, Franţa, Spania şi Imperiul Portughez, la acea vreme, în timp ce agenţiei germane WOLFF îi reveneau Austria, Scandinavia şi Rusia, iar SUA erau împărţite între primele două agenţii.

În România, la 1 august 1854, în timpul domniei prințului Barbu Dimitrie Știrbei, sub autoritatea statului se transmite prima telegramă de la București la Viena. Ea a fost expediată pe linia Ploiești, Brașov, Sighișoara, Cluj, Timișoara, Viena și avea ca subiect operațiunile militare din Războiul Crimeei.

La 5 februarie 1889, ministrul de Externe de la acea vreme, Petre P. Carp, solicita „Direcţiunii Generale a Telegrafelor şi Poştelor” din subordinea Ministerului de Interne, să ofere o ”odae mare în casele ce le ocupă” unei agenţii telegrafice care urma să se înfiinţeze, pentru a-şi începe activitatea.

La 27 martie 1889, era înfiinţată prima agenţie de presă „românească, naţională şi autonomă”, Agenţia Telegrafică a României sau Agenţia Română – „Agence Telegraphique de Roumanie” – „Roumagence”, documentul juridic care a stat la baza acestui demers fiind semnat de ministrul român de externe, Petre P. Carp, şi de directorul şi proprietarul „Politische Correspondenz”, Erich Schaffer.

Activitatea Agenţiei Telegrafice a României începea la 11 aprilie 1889, fapt atestat prin scrisoarea sosită pe adresa ministrului de externe, la 12 aprilie 1889, cu antetul „Agence Roumaine – Correspondence telegraphique nationale” şi semnată de primul său director, M. Brăneanu, prin care acesta îi cerea să intervină pentru ca Direcţia telegrafelor să deschidă un credit pentru telegramele pe care Agenţia Română le transmitea străinătăţii şi menţiona: „Ieri am expediat prima telegramă”.

În anul 1900, după inaugurarea Palatului Poştelor şi Telegrafului de pe Calea Victoriei, agenţia şi-a mutat sediul aici.

În anul 1904, la conducerea Agenţiei s-a aflat Alexandru Lahovary, fost ministru de externe.

Către finalul anului 1916, după evacuarea guvernului României la Iaşi, ca urmare a ofensivei germane, agenţia a fost şi ea evacuată, apoi, la 2 noiembrie 1917, Ministerul de Externe anunţa oficial legaţia de la Paris, că „Agenţia Română nu mai funcţionează”.

La 16 iunie 1921, era înfiinţată prima agenţie naţională de presă modernă, „Orient-Radio RADOR”, ca societate mixtă, potrivit lucrării „Agenţiile de presă din România 1889-1999”, realizată de Carmen Ionescu şi apărută la Editura Tritonic, în 2001.

Fondatorii săi erau diplomatul Noti Constantinide, secretar la Legaţia română din Paris şi avocatul Sebastian Şerbescu, iar iniţiativa a fost susţinută puternic de ministrul afacerilor externe, Take Ionescu, care era convins de necesitatea unei agenţii naţionale.

Primul sediu al agenţiei se afla în strada General Berthelot nr. 1, iar primul director a fost Sebastian Şerbescu.

La 12 martie 1925, printr-o hotărâre a Consiliului de Miniştri semnată de Ion I.C. Brătianu, Ministerul de Externe a cumpărat acţiunile societăţii anonime „Orient Radio-RADOR”, devenind proprietarul exclusiv al agenţiei de presă.

În 1926, Ministerul de Externe a fost nevoit să renunţe la postura de unic patron al RADOR-ului, în urma cerinţelor celei de-a doua conferinţe a agenţiilor de presă aliate.

La 3 martie, „Legea pentru reorganizarea şi funcţionarea societăţii „Orient-Radio (RADOR S.A.)” a fost votată în Senat, două săptămâni mai târziu era aprobată şi în Adunarea Deputaţilor, iar regele Ferdinand va promulga documentul la 24 martie.

În perioada directoratului diplomatului Vasile Stoica, a fost cumpărat, pe strada Matei Millo la nr. 10, un imobil pentru a găzdui agenţia, loc care va fi sediul RADOR şi, mai târziu, al AGERPRES-ului, până la mutarea acestuia din urmă în fosta clădire a Casei Scânteii, Casa Presei acum.

A urmat Al Doilea Război Mondial şi bombardamentele din 24, 25 şi 26 august 1944, care au distrus complet imobilul din Matei Millo, RADOR stabilindu-şi un nou sediu, în strada Nicolae Filipescu nr. 40, într-o clădire pusă la dispoziţie de Ministerul de Externe, de unde transmitea presei centrale ştirile recepţionate de la agenţii.

La 28 decembrie 1944, Regele Mihai I a semnat decretul-lege nr. 657, privind modificarea legii şi statutului Societăţii Orient Radio. Aceasta şi-a schimbat denumirea în „RADOR – Agenţie de informaţii telegrafice”, iar durata de funcţionare a agenţiei a devenit nelimitată.

În 1946, în România era instalat regimul communist, iar la 20 mai 1949, era emis Decretul nr. 217 prin care era înfiinţată Agenţia Română de Presă de pe lângă Consiliul de Miniştri, AGERPRES, care prelua întregul patrimoniu RADOR, legea privind funcţionarea acesteia din urmă, sub vechea titulatură fiind abrogată.

În perioada 1949-1989, Agenţia Română de Presă se va numi AGERPRES, între anii 1990-2008 va purta denumirea de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES, apoi, după anul 2008, va reveni la vechea titulatură, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES.

În anul 1990, Radioul public începea să își construiască o sursă solidă de informații, care să îi permită transmiterea rapidă a unor știri diversificate și de calitate. A luat fiinţă astfel, ca redacţie a Radiodifuziunii, Centrul de Informare şi Sinteză (CIS – denumirea iniţială a RADOR), care a început să funcţioneze ca o agenţie naţională spre sfârşitul lui martie 1990.

În noiembrie 1993, RADOR a fost înregistrată ca marcă la OSIM, iar numele său și data de naștere, 16 iunie, sunt un omagiu adus agenției de presă interbelice românești, RADOR, prima agenție națională modernă, luându-şi numele de la acronimul „Radio Observator”.

RADOR a devenit una din principalele surse de informare ale posturilor Radio România, monitorizând sute de surse naţionale şi internaţionale, în mai multe limbi – posturi de radio şi televiziune, publicaţii, site-uri din Europa, America de Nord, America Latină şi parţial Asia, Africa şi Australia, un mix cultural, lingvistic şi informaţional impresionant. RADOR realizează buletine, fluxuri de ştiri, calendare de evenimente, materiale unice de istorie orală, documentare şi deţine un volum uriaş de informaţii stocate începând cu 1990, putând edita buletine tematice retrospective din orice domeniu monitorizat.

de Răzvan Moceanu – RADOR