Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: „Destinul tezaurului României. Argumente din arhivele ruse”. Invitat, colonel dr. Ilie Schipor

marți 21 iunie 2022, ora 21.10

Realizator, Dan Manolache.

Recent premiată de Fundația Culturală „Magazin Istoric” lucrarea invitatului nostru, domnul colonel dr. Ilie Schipor, apărută în 2021 la editura Oscar Print, aduce informații documentare inedite pentru înțelegerea istoriei confiscării (furtului) tezaurului românesc de către Rusia bolșevică. Să ne reamintim că la 13 ianuarie 1918, Sovietul Comisarilor Poporului a adoptat o hotărâre ce prevedea că „toate relațiile diplomatice cu România sunt rupte și de asemenea că „Fondul de aur al României care este deținut la Moscova este intangibil pentru oligarhia română. Consiliul Comisarilor ia asupra sa toată răspunderea pentru conservarea acestui fond și remiterea acestuia în mâinile poporului român”. Au trecut peste 100 de ani de atunci și angajamentul comisarilor a rămas, ca multe alte angajamente, tratate, promisiuni ale autorităților ruse, sovietice și din nou ruse, doar vorbe care, pentru ele, nu au nicio valoare. Să mai adăugăm că bunurile românești confiscat atunci nu s-a limitat doar la tezaurul Băncii naționale a României ci a cuprins și alte bunuri de mare valoare materială și spirituală dintre care doar o mică parte a fost returnată.

Pornind de la studierea a șase dintre cele mai importante arhive ruse, invitatul nostru ne oferă posibilitatea de a urmări traseul tezaurului României trimis în capitala aliatului nostru de atunci cu respectarea tuturor uzanțelor legale presupuse de acest transfer, din 1917 și până la risipirea sa în 1925. Lucrarea, de o marea valoare științifică, cuprinde 162 de documente dintre care peste 120 sunt inedite. Subliniem dintru început că risipirea tezaurului românesc nu exonerează Rusia de astăzi de a refuza României dereptul de a reintra în posesia valorilor pe care atunci, în 1916 și 1917, credea că le pune la adăpost în seifurile unui aliat.

Sintetizând conținutul cărții, dr. Ilie Schipor, afirmă în prefață că lucrarea oferă informații esențiale privind „inițierea de către parte rusă (octombrie 1916- august 1917); a operațiunii de evacuare la Moscova a Tezaurului României; sechestrarea (în ianuarie 1918) de către puterea sovietică a Tezaurului BNR, a bunurilor patrimoniale, cultural- artistice și arhivistice românești; transferarea în afara Moscovei (în octombrie 1919) a unei părți din Tezaurul BNR și revenirea (în iulie 1921) a aurului românesc în depozitele de la Kremlin, risipirea succesivă (începând cu toamna lui 1921) și devalizarea finală (până la începutul lui 1925) de către URSS a Tezaurului BNR; inventarierea și mutarea succesivă a valorilor patrimoniale, cultural- istorice și identitare românești în mai multe locuri din Moscova; cercetarea repetată și aprofundată a fondurilor arhivistice românești în scopul „exploatării lor politice”; „restituirile” incomplete, simbolice în unele cazuri, din 1935 și 1956; blestemul și miturile aurului românesc pribegit în spațiul slav.”

Vom urmări pe parcursul emisiunii din această seară acest parcurs dramatic al tezaurului românesc insistând asupra unor informașii inedite argumentate de documentele publicate în cartea menționată. Vom insista desigur asupra unor aspecte mai puțin sau deloc cunoscute ale acestui furt. Iată doar câteva repere:

Evacuarea valorilor Băncii Naționale a României, contrar unor opinii prezente insistent în istoriografia noastră, s-a făcut la „insistența, și chiar presiunea autorităților guvernamentale și militare ruse”. Inițiativa se pare că a fost a ministrului rus de finanțe Piotr Lvovici Bark, a fost aprobată de Nicolae al II-lea ți transmisă României pe filieră militară sau prin ministrul Rusiei la București sau Iași, tot un militar, generalul Mosolov, care însă avea acces direct la țar. Sosit la București la 26 noiembrie 1916, atunci când situația militară a României devenise deja foarte gravă, i-a comunicat lui I.I.C. Brătianu, în legătură cu evacuarea tezaurului, că „soluționarea acestei probleme nu mai poate suferi amânare, căci la Cartierul Imperial începea să se acrediteze ideea că se comisese o mare eroare atunci când se luase hotărârea ca linia frontului nostru să se prelungească și în România. Aceia care deplângeau acum intervenția ghinionistă a României în război se temeau de noi complicații care ar putea să apară, Penuria de trenuri putea să întârzie sosirea trupelor rusești în România.

Expedierea aurului românesc în Rusia era menită să strângă și mai mult legăturile de alianță dintre cele două țări ale noastre și sosirea întăririlor rusești va fi astfel mult ușurată.” Era o amenințarea abia voalată.

Aproape surprinzător cel care interzis folosirea aurului românesc de către guvernul bolșevic a fost chiar....Lenin. De ce? Ne lămurim dacă citim scrisoare adresată de Cicerin, Comisarul pentru Afaceri Extene, lui Molotov aflat la Varșovia, în 1921, ca participant la negocieri preliminare româno- ruse. Instrucțiunile lui Cicerin erau „să cerem fie tratative generale la toate problemele, fie înlăturarea atât a problemei Basarabiei, cât și a celei referitoare la patrimoniul românesc.” Este un document pe care Lenin a scris: „De acord. Lenin. Ultimativ.” Iată prețul Basarabiei în aprecierea lui Lenin.

Au fost doar două exemple care cered că v-au convins că vă invităm să ascultați o emisiune care promite a fi foarte interesantă.

Cartea are și meritul de a demonta cu argumente clare multe dintre miturile și minciunile care au fost promovate oficial sau nu în toți acești ani în care s-a discutat despre valorile românești trimise și confiscate de Rusia.

S-a vorbit așadar despre lipsa documentelor oficiale de predare- primire a valorilor, despre faptul că aurul a fost folosit pentru finanțarea comuniștilor români sau chiar, anterior de către regimul țarist, despre jefuirea lui de către albgardiști sau de legionarii cehoslovaci. S-a spus de asemenea că bijuteriile reginei Maria au fost returnate sau chiar că întregul tezaur ar fi ajuns pe diverse căi în România. Vom aborda toate aceste susțineri false pe parcursul emisiunii.

Vă invităm așadar să urmăriți o emisiune care va încerca să lămurească câteva aspecte importante ale confiscării unui tezaur care este al României, a fost evacuat legal și cu bună credință în Imperiul Rus și trebuie să se întoarcă la proprietarul său de drept.

Fotografiile au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.