Lansarea proiectului „Prin tunelul istoriei metroului bucureștean”
4 July 2022
Izvoare de filosofie: Practica filosofică – între gândirea occidentală și cea orientală
7 July 2022

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Ștefan cel Mare și moldovenii din vremea sa”. Invitat, dr. Adrian Andrei Rusu

marți 5 iulie 2022, ora 21.10

 Realizator, Dan Manolache.

     Vom discuta în emisiunea din această seară despre Ștefan cel Mare avându-l ca invitat pe distinsul profesor Adrian Andrei Rusu, autorul unei monumentale lucrări, „Ștefan cel Mare și moldovenii din vremea sa”, apărută de curând la editura clujeană Mega. Domnul Adrian Andrei Rusu este astăzi, în opinia unei alte personalități a istoriografiei noastre, dr. Ioan Drăgan, „liderul incontestabil al arheologiei medievale românești.” Si adaugă tot domnia sa că „a supus unei critici neiertătoare contribuțiile arheologiei medievale românești mai vechi sau recente și a pus în loc certitudini și ipoteze proprii, serios argumentate.”

       Cartea despre conținutul căreia vom discuta în această seară ilustrează perfect prin valoare științifică, recursul la rezultatele propriilor cercetări, amploarea surselor la care face referiri, originalitatea interpretării lor și nu în ultimul rând spiritul critic, toate aceste calități ale autorului.    

      Emisiunea se dorește a fi un omagiu adus marelui voievod Ștefan a cărui viață s-a săvârșit la 2 iulie 1504. Iată două consemnări ale acestui moment:              

       „În anul 1504, în 2 iulie, marţi, ora 1 după răsăritul soarelui, din voia destinului, muri Ştefan, voievodul Moldovei, împovărat de lupte, bătrâneţe şi podagră. Natura îl făcuse norocos, isteţ şi viteaz. El alungase din Moldova pe regele unguresc Matia, bătut în oraşul Baia şi lovit el însuşi în trei locuri la spate. Tot el – minunată faptă – înfrânse cu o mână de oameni şi alungă cu ruşine pe sultanul Mahomed, care avea 120.000 de ostaşi. Tot el, cu arma în mână, alungase peste hotarele Moldovei pe regele polon Ioan Albert, călcând învoiala prin care i-a fost asigurată de mai înainte libera ieşire a acestuia din ţară. Tot el zdrobi, mai de multe ori, şi respinse pe tătarii de dincolo de Volga şi pe cei din Crâm. O, bărbat triumfal şi victorios, care biruişi pe toţi regii învecinaţi! O, om fericit, care te bucuraşi de toate darurile, câte natura altora numai în parte le dă: unii înţelepţi şi vicleni, alţii viteji şi drepţi, alţii iarăşi cu noroc împotriva duşmanilor. Tu singur le avuşi hărăzite toate laolaltă: drept-prevăzător, isteţ, biruitor al tuturor duşmanilor! Nu degeaba trebuie socotit printre eroii secolului nostru”. Consemna cronicarul polonez Jan Dlugosz.

        „Iară pre Ştefan vodă l-au îngropat ţara cu multă jale şi plângere în mănăstire în Putna care, era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toţi ca după un părinte al său, că cunoştiia toţi că s-au scăpatu de mult bine şi de multă apărătură. Ce după moartea lui, până astăzi îi zicu sveti Ştefan vodă, nu pentru sufletu, ce este în mâna lui Dumnezeu, că el încă au fostu om cu păcate, ci pentru lucrurile lui cele vitejeşti, carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au ajunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui Ştefan vodă într-acelaşi anu iarnă grea şi geroasă, câtu n-au fostu aşa nici odinioară, şi decii preste vară au fostu ploi grele şi povoaie de ape şi multă înecare de apă s-au făcut. Au domnitu Ştefan vodă 47 de ani şi 2 luni şi trei săptămâni şi au făcut 44 de mănăstiri şi însuşi ţiitoriu preste toată ţara”. Grigore Ureche.

        Revenind la lucrarea ce constituie tema emisiunii vom aprecia dintru început că ea reușește să contureze nu doar personalitatea marelui voievod ci și lumea în care a trait. În mod poate surprinzător știm foarte puține lucruri despre Moldova și moldovenii din vremea sa sau, în multe cazuri, istoriografia se oprește la legendă, interpretare subiectivă și uneori tributară contextului politic, iar în alte multe altele, susține cu argumente autorul, este victima unor erori pofesionale de a investiga sau a interpreta patrimonial arheologic ce a rezistat timpului.

      Nu vom reuți desigur nici pe parcursul emisiunii și cu atât mai puțin în acdeastă scurtă prezentare să cuprindem uriașul volum de informații pe care ni-l oferă lucrarea. De aceea în rândurile următoare vom încerca doar să vă stârnim curiozitatea.

       Un prim subiect abordat  este acela al lumii în care a trait Ștefan, „o lume anevoie personalizată”, spune autorul. Tânărul fiu de domn este prezentat ca un rezultat al experiențelor căpătate în Ungaria (Transilvania), Țara Românească și alte spații ale peregrinărilor sale. Privită și din acestă perspectivă. Epoca în care a domnit nu mai apare ca fiind de discontinuitate ci o continuare a drumului pe care Moldova îl urma din vreurile lui PetruI Mușat și Alexandru cel Bun.

      Sunt subliniate cunoașterea lacunară a vieții zilnice a moldovenilor, ne sunt oferite explicații superficiale ale culturii și artei ce definesc epoca. În context este analizată simbioza dintre bizantin și gotic în construcția bisericilor, prezența meșterilor aduși din țări vecine etc

      Asta, mai ales din pricină că nu au fost suficient corelate izvoarele existente sau, mai grav, că interpretarea lor s-a făcut pentru a justifica idei preconcepute. Iată doar două dintre interpretările aberante „un cercetător a botezat nicovală o piesă în forma literei T, dar care, exact la mijloc nu era compactă.Un altul a descoperit o daltă cu ambele capete active, fără să se gândească cum se putea dăltui cu ea…”

        Capitole importante sun consacrate arhitecturii laice dar și ctitoriilor religioase, castelelor și cetăților dar și construcțiilor diverse. Sunt de asemenea prezentate subiecte care cu greu au pătruns până acum în paginile cărților ce înfățișează epoca podoabele, hainele, scrisul, distracțiile, transporturile, sănătatea etc

     Vom mai menționa în încheiere doar documentatele analize făcute erorilor produse cu prilejul diverselor restaurări care au făcut să se piardă elemente imprtante pentru reconstituirea și înțelegerea unei epoci care altfel i-a entuziasmat deopotrivă pe cunoscători și pe necunoscătorii vrăjiți doar de legendă.