Libertatea interioară – Introspecții, duminică, 12 decembrie 2021, ora 18.30
10 December 2021
Izvoare de filosofie: Arta – între cunoaștere și entertainment
17 December 2021

Idei în nocturnă. Pagini de Istorie: „Tora, tora, tora!” Opt decenii de la intrarea SUA în Cel de al II-lea Război Mondial. Invitat, dr. Ottmar Trașcă, șeful sectorului Istorie Universală și Relații Internaționale al Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române

S-au împlinit cu o săptămână în urmă, opt decenii de la atacul japonez de la Pearl Harbour, atac ce a marcat intrarea Statelor Unite ale Americii în cea mai mare conflagrație din istoria omenirii.
Era duminică 7 decembrie 1941 (8 decembrie la Tokyo) când, cităm descrierea istoricului Antny Breevor, „ la ora 6.05, o lanternă verde este fluturată pe puntea de decolare de pe Akagi. Piloții își potrivesc Hachimaki, eșarfa albă cu simbolul roșu al soarelui răsare pe frunte, care indica faptul că promiseseră să moară pentru Împărat. Strigătul Banzai! se aude din rândul echpajelor de la sol la decolarea fiecărui avion. În ciuda valurilor mari, cele șase portavioane ale grupului operativ lansează un prim val de 183 de avioane de vânătoare Zero, bombardiere Nakajima, avioane cu torpile și avioane de bombardament în picaj Aichi. Insula Oahu se afla la 370 km de ele.”
Swurpriza a fost totală, la aproximativ o oră și jumătate de la decolare, piloții japonezi au zărit țărmul insulei „Zborul deasupra norilor la răsărit îngreuna verificarea direcției, astfel încât comandantul avioanelor de bombardament, Fuchida Mitsuo, intră pe frecvența postului de radio american din Honolulu. Se difuza muzică de dans. Apoi comută la indicatorul de direcție. Își corectează cursul cu 5 grade. Muzica este întreruptă de prognoza meteo. Este ușurat să audă că vizibiltatea deasupra insulelor se îmbunătățea iar norii se risipeau… La ora 7.49 dă ordinul de atac, apoi transmite flotei de portavioane japoneze semnalul Tora, tora, tora!. Cuvântul de cod , care însemna tigru, arăta că reușise să îi ia complet prin surprindere pe americani.”
Atacată pe neașteptate flota americană acostată la baza militară din Hawai suferă pierderi semnificative. Sunt scufundate două cuirasate, Arizona și Oklahoma și două distrugătoare. Alte trei cuirasate scufundate sau eșuate ca și alte trei doar avariate au fost reparate în scurt timp. Pierderile aviației se cifrau la 188 de aparate de zbor distruse și 159 avariate. În ceea ce privește pierderile de vieți omenești ele erau considerabile și au stârnit cu deosebire emoție și indignare. 2335 de militari fuseseră uciși și 1143 răniți. Din fericire portavioanele americane nu se aflau în rada bazei militare astfel încât s-au salvat. Pierderile japoneze au fost foarte reduse, 29 de avioane, un submarin și cinci minisubmarine.
Vom evoca, firește, atacul japonez de la Pearl Harbour dar vom stărui și asupra contextului geopolitic și strategic în care a fost lansat. Ne vom referi așadar la relețiile americano- japoneze ce se deteriorau progresiv pe măsură ce Japonia escalada conflicele cu China și pe cele din Indochina, vom analiza conținutul Pactului Anticomintern ce lega Japonia de Germania nazistă încercând să explicăm de ce Hitler a declarat deîndată război SUA în timp ce liderii japonezi pastraseră neutralitatea în războiul germano- sovietic. O neutralitate care se va dovedi a fi de mare ajutor URSS care aducând trupe din Orient a putut declanșa chiar la 6 decembrie 1941 celebra contraofensivă de la Moscova care a condus la salvarea capitalei amenințată cu ocupația și mai mult chiar, a schimbat desfășurarea războiului fiind prima victorie obșinută împotriva invadatorilor. Vom discuta și despre impactul pe care intrarea în război a SUA l-a avut asupra operațiunilor militare de pe fronturile din Pacific și europene dar și asupra arhitecturii lumii posbelice.
Nu vom neglja nici aspectele morale ale evenimentelor, declanșarea atacului japonez fără a fi precedat de o declarație de război, desigur și informațile potrivit cărora F.D.Roosevelt ignorase avertismentele serviciilor secrete și nu numai, potrivit cărora un atac japonez este iminent. Ne von referi și la graba cu care România a declarat și ea război unei țări cu crea nu avusese niciodată vreun diferend și de care o despărțeau aproape un continent și un ocean….
Vă invităm să urmăriți o emisiune care are toate datele necesare pentru a vă stârni interesul.
Fotografiile postate au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.