Welcome to Romania: Dialog despre refugiații din Timișoara
11 October 2021
Izvoare de filosofie: Cultura – de la tangibil la intangibil. Reflecții filosofice asupra patrimoniului cultural vineri, pe data de 15 octombrie, începând cu orele 21.10
14 October 2021

Idei în nocturnă- Pagini de Istorie: Veacul fanariot, o privire retrospectivă. Invitat, prof. univ. dr. Georgeta Filitti

marți 12 octombrie 2021, ora 21.10

 Realizator, Dan Manolache.

Vă propunem ca, pe parcursul celo 50 de minute ale emisiunii să ascultați o evocare a unei epoci care, după cum afirmă istoricul Vlad Georgescu, „a fost percepută încă din veacul sl XVIII- lea ca o perioadă aparte a istoriei românilor, ca o vreme în care cursul firesc al evoluției a fost schimbat și forțat să urmeze o curbă descrescătoare în comparație cu trecutul”. A fost o epocă descrisă cel mai adesea ca fiind marcată de o triplă decădere, politică, economică și morală.

Așa să fi fost? Ca de obicei, nu ne propunem să „judecăm” istoria ci doar….să o cunoaștem. Putem spune însă că, așa cum se întâmplă întotdeauna atunci când interpretarea istorie se face cu scopul de a aduce argumente pentru justificări politice, adevărurile trecutului sunt spuse, în cel mai bun caz, pe junătate…. Este firește și cazul referilor la „secolul întunecat”, privit astfel, din rațiuni diferite, de istoriografia secolelor XVIII și XIX, dar și de cea din vremea comunismului. Vom detalia desigur în emisiunea pe care vă invităm să o ascultați.

Să începem însă această scurtă prezentare…..începutul. Instalarea fanarioților în cele două principate române s-a făcut prin accederea succesivă la trononul Moldovei și a Țării Românești a aceluiași domnitor, Nicolae Mavrocordat, fiul marelui dragoman Alexandru Mavrocordat, cel care încheiase pacea de la Carlowitz în 1699. Ân Moldova evenimentul s-a produs la 6 octombrie 1711, după plecarea în Rusia a domnitorului Dimitrie Cantemir.

În Țara Românească, același domnitor primește tronul la 16 ianuarie 1716, după o serie de evenimente tramatice. Mai întâi, este binecunoscută areastarea, întemnițarea și execuția, în august 1714, a donitorului Constantin Brâncoveanu. Nici urmașul său la tron, Ștefan Cantacuzino, fiul stolnicului Constantin, nu a avut o soartă mai blândă. Bănuit de înțelegere cu Imperiul Austriac, este și el omorât de turci, alături de tatăl său, în 1716.

A fost totuși Nicolae Mavrocordat primul domn fanariot? Iată o întrebare la care așteptăm un răspuns, poate surprinzător din partea invitatei noastre.

Nu vom încerca, desigur, în această scută prezentare să radiografiem secolul fanariot. Dorim doar să vă stârnim curiozitatea de a descoperi o epocă care, ca multe altele, are umbrele dar și luminile ei. Vom vorbi așadar despre familiile domnitorilor fanarioți și despre cartierul constantinopolitan din care veneau, despre cedările teritoriale produse în vremea domniei lor în Țările Române, despre faptul că pe teritoriul lor s-au purtat 7 războaie și a fost ocupat de armate ale țărilor beligerante timp de 25 de ani între 17177 și 1829, despre situația economică a Moldovei și a Țării Romînești înclusiv despre celebrele biruri care îi împovărau pe locuitorii lor.

Desigur, în context vom evoca și deecăderea morală descrisă astfel de P.P. Panaitescu în a sa Istorie a Românilor: „Într-o vreme de umilință, când toate erau de vânzare și corupția era singura armă cu care puteai obține onoruri și bani, au dispărut vechile caractere dintr-o bucată ale strămoților noștri. Această decădere morală a lăsat urme adânci în tările noastre chiar după epoca fanariotă și astăzi încă oamenii cu curaj și cu intenții bune mai au de luptat pentru înlăturarea ei.” Și din nou suntem provocați să întrebăm și să ne întrebăm, să fi fost corupția o meteahnă importată? Va fi tulburat ea într-atât „vechile caractere” încât a pus stăpânire pe prezentul fanariot dar, în bună măsura a influențat și comportamentele viitoare ale românilor, îndrăznesc să spun, până ân ziua de astăzi? Parcă ar fi o vină prea mare pe care să o aruncăm în cârca unei epoci….

Trebuie însă să ne oprim și asupra unor progrese însemnate care s-au petrecut în aceeași epocă. Astfel su influența ideilor iluministe mulși domnitori au căutat să introducă reforme sociale și sdministrative modernizatoare menite să întărească puterea centrală și să introducă ordine în administrație. Din acest punct de vedere unul dintre domnitorii care s-a evidențiat a fost Constantin Mavrocordat, cel carea a avut 10 domnii, 6 în Țara Românească și 4 în Moldova. În perioada 1740- 1779 el a introdus o serie de reforme iluministe pe care, fără modestie, le-a numit Constituție și le-a publicat în Mercure de France. Vom vorbi despre ele menționând cu deosebire una extrem de importantă, desființarea șerbiei. Ne vom referi și la codurile moderne pentru acea epocă realizate de Ipsilanti ( Pravilniceasca condică), Scarlat Callimachi (Codul Callimachi) sau Ioan Caragea (Legiuirea lui Caragea). Prevederile lor, inspirate de codul civil austriac și codul lui Napoleon au rămas în vigoare până în 1865.

Iată doar câteva dintre temele pe care ne propunem să le discutăm într-o emisiune care are toate datele pentru a fi interesntă. Vă invităm să o ascultați.

Fotografiile au fost preluate de pe site-ul Wikipedia.