Casă solară EFdeN, premiată la Dubai, reconstruită în București
10 May 2019
Aplicații ale fluidelor magnetice, o invenție din industria spațială adusă pe pământ
13 May 2019

Între 6 și 10 mai, Știința în cuvinte potrivite este la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele!



10 mai 2019

Precursorii seismici, semnalele discrete ale Pământului. Necesitatea abordărilor complexe în studiile și cercetările seismologice.

În fiecare zi, în lume se produc sute sau mii de cutremure; peste 145.000 de cutremure cu magnitudine peste 3 grade pe Scara Richter se produc anual. Totuși,  doar un singur cutremur cu magnitudinea mai mare de 8 este de așteptat să se producă într-un an în lume. Și totuși, predicția producerii unui cutremur nu este simplu de făcut și nici nu poate fi făcută cu precizie 100%. În plus, cutremurele cu magnitudine mai mică de 3 grade pe Scara Richter nu prezintă interes pentru societate pentru că nu au urmări care pot pune in pericol siguranța oamenilor.


Există însă prognoze care se întocmesc pe baza precursorilor seismici. 
În România, zona cea mai activă din punct de vedere seismic dar și cea mai complexă este Vrancea. Dar această complexitate reprezintă și un model de testare a metodelor si studiilor avansate. Care este diferența dintre “predicție” și “prognoză” seismică? Ce sunt, de fapt, precursorii seismici pe baza cărora se întocmesc prognozele? Exista explicatii stiintifice legate de fenomenele interne care sa explice aparitia acestor precursori? Există exemple de succes în prognoza/predicția unor cutremure, atât pe plan internațional dar și în România? Pe ce zone seismice din Romania sunt concentrate eforturile de depistare a precursorilor și ce sisteme de monitorizare se folosesc? Ce sunt chestionarele macroseismice și de ce este nevoie ca populatia sa completeze aceste chestionare?

Iată câteva dintre temele de discuție ale emisiunii Știința în cuvinte potrivite de astăzi, ultima din seria celor cinci difuzate în direct de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele. Vom fi și astăzi în direct, între 13.20 și 14.30, pe toate frecvențele Radio România Cultural dar și video, pe www.radioromaniacultural.ro

Alături de noi vor fi Dr. Iren Adelina Moldovan – inginer fizician, Cercetator stiintific si Șeful Departamentului de Cercetare Dezvoltare – Inovare În Științele Pământului, Dr . Mircea Radulian, Director Stiintific al INCDFP intre anii 2000 – 2019, Dr. Laura Petrescu – geofizician și Drd.Andrei Mihai, totț trei cercetători în același Departament de Cercetare Dezvoltare – Inovare în Științele Pământului al Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele (www.infp.ro)

Realizatori Corina Negrea și Dan Manolache


9 mai 2019

Despre importanta monitorizării seismice a amplasamentelor, infrastructurilor critice si civile discutăm astăzi la Știința în cuvinte potrivite, transmisă in direct, între 13.20 și 14.30, pe toate frecvențele Radio România Cultural dar și video, pe www.radioromaniacultural.ro din Comandamentul seismic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele.

Invitații ediției de astăzi sunt Dr. ing. Stefan-Florin Bălan, cercetător științific grad I, Director Științific INCDFP, Dr . Carmen Cioflan – fizician, cercetător științific grad I și Drd. ing. Alexandru Țigănescu – asistent cercetare, ambii din Departamentul de Cercetare Dezvoltare – Inovare în Științele Pământului al institutului. Realizatori și moderatori Corina Negrea și Dan Manolache. Echipa tehnică – Dargoș Iancu și Marius Țoghină


De la hazard la microzonare – importanta analizelor locale (efecte locale si studii de amplasamente)

Seismologie – seismologie inginereasca – inginerie seismica

Importanta si metode de monitorizare seismica a infrastructurilor critice și civile

Cadrul legislativ – normative si reglementari tehnice pentru proiectarea si evaluarea seismica a constructiilor

Mituri vs. realitate privind efectele cutremurelor asupra mediului construit.

8 mai 2019

”Seismologia și importanța conștientizării prin educație” este tema ediției de astăzi a emisiunii Știința în cuvinte potrivite, care se va transmite din Seismolaborator educațional ROEDUSEIS al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP de la Măgurele.

Tot în direct, între 13.20 și 14.30, pe toate frecvențele Radio România Cultural dar și video pewww.radioromaniacultural.ro

Cât  de importantă este educația ca prim pas către conștientizarea riscului seismic?

Care este nivelul de conștientizare a cutremurelor și mentalitatea societății în general și a generației tinere în particular cu privire la pericolul reprezentat de acestea?

Necesitatea educației seismologice în România și importanța abordărilor non-formale dar și concluzii după mai mult de 5 ani de activități educaționale în domeniul seismologiei, întreprinse de către INFP prin proiecte precum Rețeaua Seismică Educațională din România (ROEDUSEIS), Expoziția Mobilă despre Cutremure (MOBEE), Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele sau activități în cadrul programului Școala Altfel.

Despre toate acestea vom discuta cu invitații de astăzi, dr. ing. Dragos Tătaru – geofizician, cercetător gradul III în cadrul Rețelei Seismice Naționale a Institului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului și dr.Dragoș Toma-Danilă – geograf, cercetător științific grad III în Departamentul de Cercetare Dezvoltare – Inovare în Științele Pamântului al aceluiași Institut Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, specializat în hazard, vulnerabilitate și risc seismic, precum și Sisteme Informaționale Geografice (GIS). 

Realizatori și moderatori Corina Negrea și Dan Manolache

Echipa tehnică  Marius Țoghină și Dragoș Iancu

Dr. Ing. Dragos Tataru – geofizician, (n. 1981, Focșani) cercetător gradul III în cadrul Rețelei Seismice Naționale a Instutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Și-a susținut Teza de Master în Geofizica Ambientală la Facultatea de Geologie și Geofizică, UB, iar în anul 2010 Teza de Doctorat în cadrul Școlii Doctorale de Fizică, UB, cu o teză despre investigarea structurii crustei și litosferei din România utilizând tehnici moderne de investigatie. În ultimii 7 ani a coordonata sau participat ca membru in proiecte educationale sau de cercetare cu componente educationale. Cele mai multe actiuni intreprinse constau in realizarea si sustinerea de activitati non-formale cu elevii din invatamantul preuniveritar pe subiecte din domeniul fizicii, geografiei, TIC precum si cele interdisciplinare ale mediului, geofizicii si astrofizicii. Reteaua Seismica Educationala din Romania (roeduseis.ro), NERA-Seismology@School, Exploitatation of research results in School Practice – ERIS (eris-project.eu), SchoolTuneintoMars – STIM, Expozitia Mobila despre Cutremure (mobee.infp.ro) Noaptea Cercetatorilor (noapteacercetatorilor.ro/).

Dr. Dragoș Toma-Danilă – geograf, cercetător în Departamentul de Cercetare Dezvoltare – Inovare în Științele Pamântului. Cercetător științific grad III, specializat în hazard, vulnerabilitate și risc seismic, precum și Sisteme Informaționale Geografice (GIS). Administrator al Sistemului pentru Estimarea Rapidă a Pagubelor Generate de Cutremure în România (SeisDaRo). Membru de bază în proiecte de cercetare în seismologie precum Ro-Risk, DACEA, SERA sau BIGSEES, și în proiecte de cercetare educațională, precum MOBEE (Expoziția Mobilă despre Cutremure) sau ROEDUSEIS (Rețeaua Seismică Educațională din România). Autor a aplicațiilor interactive webGIS „Cutremurele din România și efectele lor” și turul ghidat digital „Bucureștii și cutremurele”.

7 mai 2019

Ce mesaje ne transmite Pământul și cât de pregătiți sunt cercetătorii să le înregistreze și descifreze?

Sunt doar două dintre întrebările la care încercăm să oferim răspuns astăzi, în cea de-a doua zi a seriei de emisiuni Știința în cuvinte potrivite pe care le realizăm de laInstitutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului , INCDFP de la Măgurele (http://www.infp.ro/)  

Vom vorbi și despre monitorizarea seismicității la nivel global, regional si local – de la prima înregistrare a unui cutremur și până la existența rețelelor dense de stații seismice, despre tipuri de date utile pentru monitorizarea mișcărilor terestre, aparatură, mod de inregistrare (seismice, infrasunete, GPS/GNSS) – și importanta schimbului de date la nivel global (rolul Centrului Național de Date), despre importanta abordariilor inter, multi și trans-disciplinare – ce avantaje a adus acest mod de abordare pentru cercetarea seismologica – modalitati de vizualizare avansata prin sisteme informatice`.

Vom mai vorbi și despre aplicatiile cercetărilor bazate pe date de monitorizare – Sistemul de Alertare Timpurie, dispozitivele de protecție seismică – valva și robinetul seismic – dar și despre Sistemul pentru Estimare Rapidă a pagubelor generate de cutremure în România (SeisDaRo) și utilitatea acestuia (plecând de la parametri de mișcare ai solului și pînă la estimări ale efectelor cutremurelor asupra clădirilor și populației)

Alături de noi, în Comandamentul seismic al institutului, vor fi astăzi Dr. Alexandru Mărmureanu, fizician, șeful departamentului Retea Seismica Nationala (RSN), Dr. Daniela Ghica, inginer, cercetator Centrul National de Date, Eduard  Ilie Nastase, doctorand, fizician, cercetator RSN și Dr. Dragos Toma-Dănilă – geograf, cercetator în departamentul de Cercetare Dezvoltare – Inovare în Stiintele Pământului.

Vom fi în direct pe toate frecvențele Radio România Cultural și video pewww.radioromaniacultural.ro, între 13.20 și 14.30.

Realizatori și moderatori Corina Negrea și Dan Manolache

Echipa tehnică Marius Țoghină și Dragoș Iancu.

6 mai 2019

Între 6 și 10 mai, Știința în cuvinte potrivite se transmite din Comandamentul seismic al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, INCDFP (http://www.infp.ro/) de la Măgurele, “institutul de referință la nivel național cu rol oficial  în monitorizarea activității seismice de pe teritoriul Romaniei” , așa după cum se menționează în descrierea institutului. În direct, între 13.20 și 14.30, pe toate frecvențele Radio România Cultural și video pe pagina de facebook a Radio România Cultural.

De unde a pornit seismologia românească și unde suntem astăzi, cum se face cercetarea în seismologie în lume dar mai ales în România, despre infrastructura necesară dar și despre istoricul și evoluția  Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului vorbim astăzi, în prima ediție din seria celor cinci pe care le vom realiza în această săptămână.

Vor fi alături de noi Prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, Director Onorific INCDFP,

Dr.Ing.Constantin Ionescu – Director General INCDFP și ing.Grigore Adrian, adjunctul şef al Rețelei Seismice Naționale.
Realizatori și moderatori Corina Negrea și Dan Manolache.
Echipa tehnică Marius Țoghină și Dragoș Iancu. 

Prof. dr. Gheorghe Mărmureanu, Director Onorific INCDFP

În 1963 a absolvit Facultatea de Construcții a Institutului Politehnic din Iași (în prezent Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi”). Între 1963-1966 a participat la cursurile de mecanică cuantică, de reologie, de matematici speciale la Facultatea de matematică a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este promovat lector (în 1964-1972) la discipline de calcul: mecanica corpului deformabil la solicitări statice sau dinamice (seismice). A luat doctoratul în 1970 cu o teză din domeniul corpului deformabil, sub conducerea academicianului Ștefan Bălan. S-a transferat la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Iași (1972-1975), ca șef al departamentului de programe și sisteme. Între 1975-1977 lucrează la București ca cercetător științific la Centrul de Mecanica Solidelor care devine apoi parte a Institutului de Fizica și Tehnologia Materialelor de la Măgurele. Colectivul condus deGh. Mărmureanu este apoi transferat la Centru de Fizica Pământului și Seismologie (viitorul INCDFP).

Între 1990-1996 este șef al Laboratorului de seismologie inginerească, cercetător științific principal gradul II. Din 1993 în 1996 este președintele Consiliului Științific, din 1994 secretar științific, din 1996 director științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP). Din 2000 până în 2011 a fost director general al Institutului și cercetător științific principal gradul I. Este profesor la Facultatea de Fizică a Universității din București. În 2011, după numirea lui Constantin Ionescu ca director al INFP, este numit director onorific.

Este membru al Societății Române de Fizică; al American Society of Civil Engineers – Mechanical Divsion (din 1969) și al World Academy of Sciences (Trieste, Italia).

A primit Premiul Traian Vuia din partea Academiei Române în 1990 pentru volumul monografic Introduction to the mechanics of seismic phenomena and earthquake engineering, Editura Academiei Române, 1987.


Dr.Ing.Constantin Ionescu – Director General INCDFP

Cercetator Stiintific grad I in cadrul INCDFP, Doctor in Fizica, din anul 2008 (Facultatea de Fizica a Universitatii din Bucuresti).

Angajat in activitatea de cercetare si administratie din anul 1990 iar din anul 2000 pana in prezent membru al Consiliului Stiintific al INCDFP. Sef laborator Retea Seismica Nationala  pe parcursul a 21 ani (incepand cu 1990), 2006-2011 Director Tehnic.

Directii prioritare de actiune: dezvoltarea infrastructurii de cercetare a INCDFP, întărirea colaboratorilor la nivel național, european și global, dezvoltarea de servicii inovatoare bazate pe date de cercetare

Ing.Grigore Adrian – inginer, adjunctului şef Retea Seismica Nationala

Cum si cand au inceput cercetarile seismologice in Romania?

Istoric al INCDFP de la departament in cadrul Centrului de Fizica a Pamantului la institut de referinta pentru cercetarile seismologice la nivel national si international

Cum au evoluat (din punct de vedere al capabilitatilor si infrastructurii dedicate) cercetarile in acest domeniu (nivel global si proiectie la nivel national)

Cum a evoluat rolul asumat institutional atat in ceea ce priveste cercetarile avansate cat si aplicarea rezultatelor pentru o societate mai rezilienta in fata dezastrelor?

Reuseste cercetarea in domeniul seismologiei sa se materializeze intr-un reper generator de cunoastere esential pentru protejarea societatii in fata dezastrelor?

Suntem mai pregatiti si implicit mai putin vulnerabili ca societate in fata dezastrelor?

România este o ţară cu un nivel mediu spre ridicat de seismicitate, se înregistrează in medie 300 de seisme cu magnitudine peste 2,5 pe an şi, statistic observat, 2-3 cutremure cu magnitudine >7 pe secol. Cea mai activă regiune este zona seismică Vrancea, situată în zona de curbură a Carpatilor. Aceasta regiune are cel mai mare potenţial distructiv, fapt evidenţiat de efectele cutremurelor majore consemnate cu mult înaintea cercetărilor seismologice.

Deşi cu o importantă perioadă de pionerat în activitatea de monitorizare seismică, începand chiar din secolul al XVIII-lea, abia producerea cutremurului major vrâncean din 4 martie 1977, a demonstrat necesitatea unei cercetari adecvate şi aprofundate a fenomenelor seismice în România. La acea vreme toate cercetarile seismologice se derulau  în cadrul  Institutului de Geologie şi Geofizică al Romaniei. In 1977 s-a infiinţat Centrul pentru Fizica Pământului, transformat ulterior in 2 etape (1994 respectiv 2002) într-un institut de cercetare autonom, intitulat Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

De peste 40  de ani, INCDFP reprezintă institutul de referință la nivel național cu rol oficial  în monitorizarea activității seismice de pe teritoriul Romaniei. Activitatea ştiinţifică desfăşurată în cadrul INCDFP este axată pe aspectele moderne experimentale şi teoretice ale Fizicii Pământului în general şi al seismologiei în particular, dintre care amintim: fizica sursei seismice, seismicitatea şi seismotectonica, structura şi dinamica interiorului scoarţei terestre, hazardul şi riscul seismic, seismologia inginerească, prognoza cutremurelor.  Având un colectiv de specialişti cu înaltă calificare, mulţi dintre ei cu prestigiu internaţional recunoscut, INCDFP joacă un rol cheie pe plan naţional în domeniul cercetării Fizicii Pământului, având de asemenea un rol de lider în aria Europei de Sud-Est.