John Wick: Chapter 3 - Parabellum sau arta filmului de acțiune la superlativ - de Michaela Platon

Cu
francizele de succes e o mare problemă atunci când mai adaugi un
episod: dacă e mai slab decât restul, dăunează la percepţia
globală a seriei, dacă e mai bun- alimentează fanii să urmeze
eroul/eroii până în pânzele albe, dar ridică stacheta şi e şi
mai greu să îi mulţumeşti!

Pe
John Wick l-am plăcut necondiţionat de la primul film, pentru că
aducea un personaj excelent jucat de Keanu- ce îmbina duritatea
inflexibilă a asasinului super performant, cu delicateţea şi
vulnerabilitatea unui suflet îndrăgostit- combinaţie care nu dă
greş niciodată! Nota suplimentară de duritate şi acţiune venea
apoi din amputarea sufletului de partea sensibilă, prin dispariţia
soţiei. Iar un om care nu mai are nimic de pierdut, este fără
îndoială unul pe care nimic nu îl mai oprește- răzbunarea fiind
motorul care îl propulsează.

Actualul
episod- al treilea- vine cu o dilemă disipată abia la final: căci
nu realizezi motivaţia personajului, şi mai ales dacă este un
erou, sau un anti-erou! Ca filiaţie e din familia mafiei, iar ca
asasin plătit slujeşte cauze interne ale acestor organizaţii. Aşa
că partea de justitiar- care ne-a vrăjit şi ne-a emoționat- este
eliminată, dar rămânem cu admiraţia pt profesionistul crimei în
care, la final, mai vedem încă sufletul chinuit.

Acţiunea
nu se developează treptat, ci ne azvârle din primul minut într-o
cavalcadă de bătăi cu coregrafii sofisticate- dar care vin cu un
ritm în care intră şi o notă hilară. Căci deşi este un film de
acţiune sângeros – sunt scene la care se râde- semn că
cineaştii au învăţat ceva din experienţa Deadpool- şi tot ce
are priză la public şi sporeşte savoarea reţetei succesului este
asimilat şi exploatat.

Cu
urmăriri care adaugă tensiune şi scene de luptă viscerale care ne
forjează limitele, acest Parabellum livrează cu vârf şi-ndesat
ceea ce se temeau toţi că nu va avea îndeajuns: scene de combat,
diferite, dure, de maximă intensitate, variate cum nici nu ne
imaginăm, surprinzătoare, hilare pe alocuri ca să dea savoare,
excepţional coregrafiate, pline de adrenalină. Adică? Aţi vrut
action, luaţi action! Iar unii au venit deja cu afirmaţia că e
prea de tot!! Or fi auzit de zicătoarea românească „Ce-i mult
nu-i bun- dar ce-i puţin nu ajunge?”

Oricum
– după părerea mea- filmul este cu precădere adresat bărbaţilor,
care se vor bucura de ritmul şi duritatea acţiunii.

Alături
de Keanu Reeves (de curând desemnat imaginea celebrului brand Yves
Saint Laurent!)- în super forma pe motor, pe cal, în bătăi cu
zeci de adversari sau discuţii cu capi mafioţi, le vedem pe Hale
Berry şi Angelica Huston- şi ne bucurăm de rolurile lor bine
calibrate, deşi de mică întindere, pe Ian
McShane, Iuda în JESUS OF NAZARETH al lui Zeffirelli, rolul
principal din capodopera DISRAELI, dar şi din CHARLIE THE KID,
MARCO POLO sau THE GREAT ESCAPE II, precum şi pe Lawrence Fishburne,
impecabil în tot ce face.

M-am
bucurat să îl reîntâlnesc pe Mark Dacascos- un actor cu o carismă
extraordinară căreia i se adăugă abilităţi de excepţie în
artele marţiale şi sper că – la un moment dat- să primească un
rol pe măsura lor.

Cu
imagini ale unor interioare minunat polișate ale hotelului-refugiu
sau ale universului labirintic aproape al Teatrului Rus, cu o
Casablanca ce ne face nostalgici, cu urmăriri de noapte și bătălii
sângeroase în muzee și castele, cu natura neasemuit de frumoasa și
crudă a deșertului și cu arhitecturi futuriste ce găzduiesc
artefacte legendare, filmul exploatează infinitezimal
bucuriile ochiului, ale auzului ( cu Vivaldi ca fundal sonor pt
combat-uri memorabile) și sufletului- căci introduce legatura
emoționantă om-câine, și ne amintește de ce acesta este cel mai
bun și fidel prieten.

All
în all, un bravo fără rezerve pentru Chad Stahelski care regizează
şi produce cel de-al treilea John Wick – reuşind performanța
rară de a nu reduce motoarele, de a nu coborâ stacheta, mai mult-
de a infuza acest al treilea capitol cu nume de armă- Parabellum- cu
atâta acţiune, încât să mulţumească şi pe cel mai năzuros
fan.

E
ceva, aşa că vă invit în cinematografe pentru o porţie de action
movie cum n-ați mai văzut, care o să vă facă să trepidaţi!