Un clasic al picturii-Ion Brodeala
9 February 2017
Azi la Radio România Cultural: Știința în cuvinte potrivite – Exploratorii lumii
9 February 2017

Personalități  din Vaslui

Deși în ultima perioadă, orașul Vaslui este rău famat și este ținta multor glume mai puțin amuzante și se încearca  asocierea  județului cu unele acte de delicvență și violentă a unor cetățeni, acesta nu a fost mereu în această situație.

Un județ mic și sărac am putea spune dacă analizăm condițiile sociale și economice, s-a dovedit  a fi breaz și a oferi românilor personalități de seamă care au contribuit la evoluția României cum o cunoaștem acum. Unde am fi acum fără Alexandru Ioan Cuza care unit Moldova și Muntenia și  a fost primul domnitor al Principatelor Unite sau Dimitrie Cantemit care a fost un mare cărturar, domnitor și unul dintre cei mai străluciti reprezentanți ai culturii românești.

Să trecem în revistă câteva dintre aceste personalități ….

Alexandru Ioan Cuza (1820–1873) s-a nãscut la Bârlad si a fost primul domnitor al Principatelor Unite, Moldova si Muntenia. Dupã studii la Paris, Cuza s-a întors în tarã si a îmbrãtisat cariera militarã, remarcându-se în evenimentele de la 1848 si în lupta pentru Unire. A fost ales Domnitor al Moldovei la 5 ianuarie 1859 si al Munteniei la 24 ianuarie 1859, sãvârsind astfel Unirea Principatelor printr-o dublã alegere. În aceastã calitate, a întreprins importante mãsuri pe plan intern: împroprietãrirea tãranilor, reorganizarea armatei, a administratiei, a învãtãmântului. S-a bucurat de o mare simpatie popularã, dar a fost silit sã abdice în urma unui complot. A murit în exil, la Heildelberg.

Elena Cuza (1825–1902) Doamnã a României, sotia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, femeie cu educatie aleasã, s-a remarcat în epocã prin generozitatea si dãruirea sa sufleteascã iesite din comun. S-a nãscut la Solesti, sat vasluian aflat în proprietatea familiei sale, ramurã a cunoscutei familii Rosetti. A înfiintat o serie de asezãminte pentru orfani, numite „Aziluri Elena Doamna“, în care au fost primiti si copii de alte nationalitãti decât cea românã.

Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901-1965) nãscut la Bârlad, om politic al epocii comuniste. A dus o sustinutã activitate în cadrul Partidului Comunist Român, începând din 1930. A fost închis în închisori si lagãre, de unde a evadat si a participat la organizarea loviturii de stat de la 23 august 1944. Ulterior, a devenit secretar general al Partidului Muncitoresc Român. Cu un comportament slugarnic fatã de Stalin, Gheorghiu-Dej a ajuns treptat sã ducã o luptã surdã si subteranã pentru a obtine o anumitã independentã fatã de rusi. Posibilã victimã a KGB, Gheorghe Gheorghiu-Dej se bucura la moartea sa, în 1965, de o relativã popularitate, în pofida crimelor sãvârsite de regimul sãu. Succesorul lui a fost Nicolae Ceausescu.

Andreea Rãducan este nãscutã la Bârlad, în septembrie 1983. A început cursurile de gimnasticã la vârsta de patru ani, dupã ce tatãl ei a observat cã fetiţa încerca sã le imite pe Lavinia Miloşovici şi Gina Gogean, aflate pe atunci printre cele mai bune din lume. Dând dovadã de talent, dar şi de multã perseverenţã, micuţa Andreea s-a impus în lumea gimnasticii, câştigând numeroase medalii la competiţiile internaţionale. Numele Andreei Rãducan este legat de câştigarea medaliei de aur, la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000, şi pierderea ei, câteva zile mai târziu, din cauza descoperirii în sânge, la testul antidoping, a unei substanţe interzise, pseudoefedrina. Întreaga lume a fost impresionatã de povestea fetei de 17 ani, care, la indicaţia medicului echipei, luase Nurofen (medicament ce conţine pseudoefedrinã) pentru a scãpa de o durere de cap. Deşi a pierdut medalia de aur, pentru mulţi iubitori ai gimnasticii, Andreea a rãmas adevãrata campioanã a Jocurilor Olimpice din 2000. Rãducan s-a retras din gimnasticã în 2002. Îi place sã-şi viziteze bunicii, la ţarã, însã nu poate suporta obiceiurile de sacrificare a animalelor.

Dimitrie Cantemir (1673–1723) a fost unul dintre cei mai strãluciţi reprezentanţi ai culturii româneşti. Spirit enciclopedic, cunoscãtor a peste zece limbi strãine, scriitor, filozof, istoric, geograf, arhitect, muzician, etnograf şi folclorist, Cantemir a aparţinut mai multor culturi, deoarece a scris în românã, greacã, latinã, turcã, rusã. Fiu al domnitorului Constantin Cantemir, s-a simţit mereu legat de ţinutul Fãlciului, din judeţul Vaslui, pe care l-a evocat adesea în scrierile sale. O mare parte a vieţii a petrecut-o ca ostatec la Constantinopol, prilej de a se instrui şi a crea într-un mediu dominat de interculturalitate, unde Orientul si Occidentul, reprezentate de diplomaţii cu care Cantemir era prieten, îşi dãdeau mâna. Domnitor al Moldovei pentru o scurtã perioadã (noiembrie 1710 – iulie 1711), a încercat sã obţinã independenţa ţãrii faţã de Înalta Poartã, dar a fost înfrânt la Stãnileşti, în pofida ajutorului militar primit de la ţarul Petru cel Mare. S-a refugiat în Rusia, unde şi-a continuat opera ştiinţificã şi unde a ocupat importante demnitãţi.
Recunoasterea europeanã a meritelor sale a fost consfintitã la 11 iunie 1714, când Cantemir a devenit membru al Academiei din Berlin, realizând în felul acesta un prim pas al integrãrii noastre culturale în Europa. Dintre numeroasele sale lucrãri amintim: „Descriptio Moldaviae“ si „Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor“.

Mihail Kogãlniceanu (1817–1891) Mare om politic, orator neîntrecut, istoric, scriitor. S-a nãscut la Iasi dar a petrecut mare parte a copilãriei sale la mosia pãrintilor din satul Râpi, din judetul Vaslui, sat care astãzi îi poartã numele. Cariera sa politicã s-a împletit cu cea literarã. A jucat un rol major în Unirea Principatelor, a fost prim-ministru în vremea lui Alexandru Ioan Cuza, ministru de Externe (1877), ministru plenipotentiar al României la Paris, senator si deputat de Fãlciu. Pe lângã opere istorice a creat si prozã, a fost la un moment dat si director al Teatrului National din Iasi, alãturi de Vasile Alecsandri si Constantin Negruzzi.

Elena Farago (1878–1954) scriitoare nãscutã la Bârlad. Creatia sa este dominatã de sentimente umaniste, de compasiune pentru suferintele altora. Dintre volumele sale, mentionãm: „Soapte din umbrã“, „Din taina vechilor rãspântii“, „Soaptele amurgului“. A scris un numãr apreciabil de cãrti pentru copii.Vasile Pârvan (1882–1927) istoric, academician, nãscut în judetul Bacãu, si-a legat numele de Bârlad, adevãrata sa patrie spiritualã, locul unde s-au constituit premisele sale intelectuale. Interesul sãu pentru arheologie, istorie si filologie clasicã s-au desteptat tot aici, la liceul Codreanu. O parte din activitatea sa s-a desfãsurat în Italia, unde a fost numit director al Scolii Române de la Roma. Membru al unor organisme internationale, al unor societãti de istorie din Germania si Italia, a devenit, în 1913, la numai 31 de ani, membru plin al Academiei Române.

Emil Racovitã (1866–1947) biolog, academician, nãscut la Iasi, a fost legat în permanentã de satul Sorãnesti, din Vaslui, unde se afla mosia pãrintilor sãi de neam domnesc. A studiat la Iasi si la Paris, a lucrat la laboratorul de biologie marinã din Lacaze si a participat la expeditia stiintificã internationalã din Antarctica, „Belgica“ (1897–1899), în calitate de naturalist. A pus bazele unei noi stiinte, biospeologia, a organizat la Cluj Universitatea româneascã, al cãrei prim rector a si fost si a înfiintat un Institut de speologie. A fost membru al Academiei Române si al unor societãti stiintifice din strãinãtate.

Constantin Tãnase (1880–1945) actor, creatorul teatrului românesc de revistã, s-a nãscut la Vaslui şi a absolvit Conservatorul din Bucureşti. În 1919 a înfiinţat teatrul de revistã „Cãrãbuş“, care îi va aduce o meritatã faimã naţionalã şi chiar europeanã, prin spectacolele pline de umor şi foarte critice la adresa realitãţilor vremii.

Nicolae Tonitza (1886–1940) pictor, nãscut la Bârlad, cu studii de arte plastice la Iaşi, Paris şi Munchen, unde are şi debutul expoziţional. Lucrãrile lui au fost expuse la Bucureşti, Paris, Veneţia, Barcelona, Haga şi Bruxelles. Sunt memorabile portretele sale de copii.

Pe langa acestia ii mai amintim pe Stefan Procopiu, Victor Ioan Popa,Alexandru Vlahuta, Valentin Silvestru, Alexabdru Philippide ,Nicolae Milea Spataru, Victor Ion Popa si Stefan Procopiu.

Stanciu Cosmin Andrei –TPE, anul I