Karolina Ramqvist, una dintre cele mai influente scriitoare și feministe suedeze de astăzi, în colecția Anansi
10 August 2022
Poete la Maraton. Simona Popescu:” Poți să faci muzica gîndirii tale din toate sunetele”
12 August 2022

Poeți la Maraton. Dan Pleșa: “Aceste două genuri artistice, jazzul și poezia, sunt niște cenușărese ale succesului financiar”

foto-mihaela-petre

 
Miercuri, 31 august 2022, de Ziua Limbii Române, între orele 19.00-22.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIV-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 20 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 9 poete – Ioana Crăciunescu, Rozana Mihalache, Adelina Pascale, Simona Popescu, Livia Roșca, Andra Rotaru, Ana Săndulescu, Gabriela Toma și Miruna Vlada– alături de 11 poeți –Teodor Dună, Bogdan Ghiu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Andrei Novac, Dan Pleșa, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu, Grigore Șoitu și Tudor Voicu. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Albert Tajti (pian) și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru.
 
Dan Mircea Cipariu și Anamaria Spătaru au adresat câteva întrebări poeților invitați. 
 
Răspunde poetul Dan Pleșa:
 
 
Acum 14 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. La o repede ochire, cum ar fi spus Cornelia Maria Savu, prezentă la prima ediție a evenimentului, cum rezonezi cu Maratonul de Poezie și Jazz? Cu ce imagini ori cu ce stihuri asociezi Maratonul de Poezie și Jazz?
 
Aș începe cu o anecdotă amară: cântărețul de jazz se duce la doctor și acesta îi spune: „îmi pare rău, trebuie să vă dau o veste proastă, mai aveți doar șase luni de trăit”. La care artistul îi răspunde:„ A, am înțeles. Dar din ce să trăiesc domnule doctor?” Da, cumva aceste două genuri artistice, jazzul și poezia, sunt niște cenușărese ale succesului financiar.
Dar pentru a reveni la un ton mai tonic, trebuie să mărturisesc că de multă vreme, când vine vorba de Maraton, mă gândesc automat la invenția din Spuma zilelor a lui Boris Vian; piano cocktailul, un pian care mixa, în funcție de clapele pe care le atingeai, și făcea un cocktail de inspirație muzicală. Cam la fel vizualizez și acest maraton, se apasă pe clape, se lovesc coardele instrumentelor și vorbele se mixează ca un cocktail cu cele mai fantastice arome.
 
Suntem puși față în față cu războaie, cu pandemii, cu lumi virtuale care încearcă tot mai mult să confiște ”umanitatea din ochiul de sticlă”. Și totuși în acest ”prezent de azi pe mâine”, cum ar fi spus Traian T. Coșovei, și el prezent la prima ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, ce rol, cu mască ori fără mască, mai au poezia, blues-ul ori jazz-ul?
 
Poezia dă măști jos și pune alte măști. Ca la un carnaval. 
Se dau măști medicale, măști de răutate, indiferență și cinism, și se pun măști venețiene flamboaiante. 
 
Ce locuri reale ori imaginare ți-ai dori să vizitezi pentru un declic creator? Unde ai avea tihnă pentru cercetări interioare și poetice?
 
Pe vremuri credeam că locul are de-a face cu impulsul creator. De mult am înțeles că geografia nu are nicio importanță. 
Cămăruță, plajă, metrou, vârf de munte, nu contează.
Dar, dacă e să stabilesc niște coordonate geografice, cred că impulsul creator îl găsești înconjurat de niște brațe care îți aduc liniște, încredere în tine și speranța într-o lume de emoții frumoase.
 
Ce fapte culturale și artistice ai exersat ori exersezi în vacanța de vară?
 
Scriu. Scriu la ceva. Dacă am noroc și spor și putere de muncă, o să vreau eu să răspund în octombrie la întrebarea asta, cu o copertă pe masă.
 
Pe 31 august e Ziua Limbii Române. Cu ce titlu/obiect/produs cultural ori imagine poetică ai asocia limba română?
 
Nu cred că există limbă tare, limbă slabă, limbă frumoasă, limbă urâtă.
Cum nu cred că ai vreun merit legat de limba în care te-ai născut, la fel cum nu-ți alegi părinții.
De aceea mă gândesc la limba română exact ca la o mamă, mama mea.
 

Dan Pleșa este editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. În ultimii ani a scris și a realizat interviuri cu personalități ale vieții culturale românești pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. A publicat în diverse periodice și volumele: poezie: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de Guiness Book) – „Moș Crăciun & co”, 2012. Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim, și în volumul de autor „Povești de dragoste și neputință” . A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus /Cristina Șoiman, Traversare/Daniel Bălănescu.