Ascultă Radio România Cultural Live

PORTRET: Gheorghe Magheru – un general pentru poporul român

23 Martie 2020, 06:18

Luni, 23 martie, se împlinesc 140 de ani de la moartea lui Gheorghe Magheru, general şi om politic, participant de seamă la Revoluţia de la 1848 din Ţara Românească, un militant pentru emancipare naţională, pentru unirea tuturor românilor, pentru un regim democratic al ţării.

Gheorghe Magheru s-a născut la 8 aprilie 1802, sau 1804, conform altor surse, la Bârzeiu de Gilort, Berleşti, județul Gorj, în familia preotului Ion Magheru, unde mama sa, Bălaşa, va aduce pe lume opt copii.

La doar patru ani, în august 1806, este obligat, împreună cu familia, să ia calea pribegiei, după ce un corp expediționar turc sub comanda lui aga Bechir, nepotul pașei Regep, a prădat Oltenia, incendiind și satul Bârzeiu de Gilort. Turcii au fost capturați și omorâți de haiduci în apropierea satului Obârșia, Gorj, iar printre biruitori se aflau tatăl și fratele său mai mare.

La doar 16 ani, va deveni celebru, fiind remarcat pentru vitejia sa, luptând alături de ceata de haiduci din care făcea parte, împreună cu fratele său, din nou, împotriva turcilor.

În anul 1821, s-a alăturat cu grupul său de panduri lui Tudor Vladimirescu, iar după plecarea acestuia, împreună cu grosul armatei pandurilor, la Craiova, Magheru a fost lăsat la mănăstirea întărită de la Tismana pentru asigurarea ariergărzii.

După moartea lui Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru s-a mai aflat în haiducie pentru câțiva ani.

La 4 noiembrie 1826, Căimăcănia Craiovei l-a vornicit pe Magheru să-i prindă pe frații întru hoții ai lui Panciu Crăciun. Din vornicit în prinderea hoților și apărarea de bandele turcești ce jefuiau Gorjul, Gheorghe Magheru a ajuns prin curaj și acte de vitejie comandantul unui corp de armată propriu, format din panduri din zona Olteniei.

În fruntea pandurilor s-a distins în mod deosebit în timpul războiului ruso-turc din 1828-1829, în care se angajează cu toată convingerea, împins de năzuinţa de a contribui la lupta de emancipare naţională a românilor. În timpul acestei campanii s-a evidenţiat în luptele de la Siseşti, Băileşti, Covei, Catane, Golenţi, Breasta şi Maglavit.

Succesele repurtate în războiul din anii 1828-1829, apărarea oraşului Târgu Jiu în faţa jafurilor turceşti, au făcut să sporească prestigiul lui Gheorghe Magheru, mai ales în Oltenia. Pentru faptele sale de vitejie din timpul războiului ruso-turc, Magheru a primit rangul de căpitan de panduri și a fost decorat de țarul Rusiei cu ordinul Sfânta Ana în grad de cavaler.

După Pacea de la Adrianopol, din 2/14 septembrie 1829, a intrat în magistratură,

după anul 1830, s-a stabilit la Târgu-Jiu, În anul 1831, a devenit vătaf al județului Romanați, între anii 1832-1844 fiind, cu intermitenţe, judecător suprem şi apoi judecător.


În decembrie 1833, a fost numit provizoriu prefect al Gorjului, iar în 1837 a inițiat o acțiune de strângere de bani din donații pentru construirea de școli publice în Târgu-Jiu.

În perioada 1840-1842 a fost primar al orașului, funcția numindu-se, în vremea aceea, președinte de magistrat, iar din 1843, a fost membru al Societății secrete Frăția, alături de Nicolae Bălceascu, Ion Ghica, Christian Tell, care va conspira, mai apoi, împotriva prințului Bibescu.

Până în anul 1846 a fost cel mai mare susținător al reorganizării administrative și a dezvoltării orașului Târgu-Jiu, militând, mai ales, pentru dezvoltarea învățământului.

A devenit prieten cu Ion Câmpineanu şi, ulterior, se numără printre iniţiatorii mişcării revoluţionare de la 1848, având un rol decisiv în izbucnirea mişcării la Islaz.

A format la Craiova guvernul provizoriu revoluționar alături de Nicolae Bălcescu, și Costache Romanescu, apoi, odată cu detronarea prințului Bibescu și instalarea guvernului revoluționar la București, a făcut parte din guvernul provizoriu revoluționar național, fiind numit, la 11 iunie 1848, ministru de finanţe.

La 18 iunie 1848, a fost numit, printr-un decret guvernamental, căpitan general al trupelor neregulate de dorobanţi şi panduri din Ţara Românească, precum şi inspector al tuturor gărzilor naţionale, iar la 25 iunie 1848, Nicolae Bălcescu, sub impresia unei posibile intervenţii contrarevoluţionare, cerea ”măsuri grabnice şi energice pentru a organiza o rezistenţă”.

În iulie 1848, Magheru a plecat în Oltenia, cu sarcina de a asigura aici ordinea revoluţionară, iar în luna august şi-a stabilit reşedinţa lângă Râmnicu Vâlcea, la Râureni. Acţionând astfel pentru asigurarea unei baze militare a revoluţiei, Gheorghe Magheru a fost organizatorul şi comandantul taberei militare de la Râureni, de pe Câmpul lui Traian, constituită prin mobilizarea unor efective numeroase de voluntari.

La finalul lunii august 1848, generalul Magheru a întreprins o acţiune perseverentă în vederea înarmării, cu concursul unor ofiţeri străini, îndeosebi francezi şi polonezi, iar la începutul lunii septembrie 1848, când intervenţia externă era iminentă, C.A. Rosetti îi cerea generalului Magheru, în numele locotenenţei domneşti, ca ”în cea mai mare grabă, să chemi sub arme pe toţi volontirii şi pandurii ce ai înscris”.

Tabăra de la Râureni devenise inima rezistenţei populare şi revoluţionare, chiar dacă aceasta nu mai putea reprezenta decât ”o împotrivire disperată” pentru a salva ”onoarea revoluţiei noastre şi viitorul poporului român”, după cum scria Magheru.

La 9 septembrie 1848, într-o scrisoare adresată generalului Christian Tell, Gheorghe Magheru spunea: ”Mă fericeşti amice, că o să pot cu mâna mea armată să protestez în contra tiraniei. Într-adevăr, dacă orizontul politicii noastre se întunecă, dacă o fatalitate neîmpăcată se pare a ne prigoni încă câtăva vreme, apoi e dulce să mori strigând: Libertate, Patrie, Independenţă!”

La 13 septembrie 1848, după intrarea trupelor otomane în Bucureşti şi ocuparea Munteniei, generalul Magheru a continuat să exercite un control politic şi militar asupra întregii Oltenii.

La 16 septembrie, el adresa un protest către consulii puterilor străine, condamnând intervenţia în Ţara Românească a oştilor puterilor suzerană (Turcia) şi protectoare (Rusia). Deşi slab înarmate, formaţiunile de dorobanţi şi de panduri aflate la Râureni erau decise să se angajeze într-o acţiune de apărare împotriva oştilor turco-ruse.


La 28 septembrie/10 octombrie 1848 generalul Gheorghe Magheru hotărăşte dizolvarea taberei de voluntari de la Râureni, de pe Câmpul lui Traian, din motive politice şi militare.

La 10/28 octombrie 1848, Generalul Magheru, împreună cu grupul de ofiţeri din statul său major, a trecut, pe la Câineni, în Transilvania, la Sibiu, nu înainte de a adresa un apel către dorobanţii şi pandurii aflaţi la Râureni de a răspunde cu promptitudine la chemarea oricărui fruntaş al revoluţiei, într-o situaţie favorabilă pentru Ţara Românească, în vederea reluării luptei de emancipare socială şi naţională.

În noiembrie 1848, Magheru a plecat spre Frankfurt pe Main, unde s-a întâlnit cu Ion Maiorescu, la finalul lunii decembrie 1848, se afla la Triest, alături de alţi fruntaşi ai revoluţiei române de la 1848, între care şi Nicolae Bălcescu, pentru ca mai apoi să plece la Viena.

Din exil, Magheru a continuat să susțină cauza revoluționară și unirea principatelor Moldova și Țara Românească.

La 1 ianuarie 1849, generalul Magheru se adresa din Triest fraţilor Golescu, aflaţi la Paris, cerându-le ca ”noi, fără cea mai mică întârziere, să ne constituim în comitet”. De asemenea, îi semnala lui Ion Ghica faptul că a întreprins chiar unele măsuri pentru constituirea organismului director al emigraţiei.

La 2 decembrie 1849, datorită şi activităţii lui Gheorghe Magheru, se constituia la Paris ”Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei”, sub conducerea unui comitet din care făceau parte Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, C.A. Rosetti şi D. Brătianu.

În august 1857, Magheru a revenit în Țara Românească, iar în decembrie 1857 a fost ales deputat de Gorj în adunarea ad-hoc de la București.

După Unirea Principatelor, în anul 1860 a fost ales deputat, iar în anul 1864, a devenit comisar special pentru Oltenia.

În perioada 1868-1877, a fost deputat liberal de Târgu Jiu, fiind şi unul dintre fondatorii Partidei Naționale, mișcare care a promovat unirea principatelor române și a sprijinit democratizarea și modernizarea lor.

Gheorghe Magheru a plecat la Domnul la 23 martie 1880, la Hotelul „Dacia” din București, la vârsta de 77 de ani.

În anul 1973, cu prilejul aniversării a 125 de ani de la Revoluția din 1848, la Râureni s-a ridicat un obelisc și a fost inaugurat un muzeu, iar pe aleea ce duce spre Complexul muzeal Gheorghe Magheru, a fost montată o placă de marmură cu istoricul locului: „Pe acest loc, în toamna anului 1848, generalul Gheorghe Magheru și-a instalat tabăra militară revoluționară de panduri și voluntari”

În amintirea generalului, mai multe artere din București, Sibiu, Oradea, Arad și Timișoara îi poartă numele.

de Razvan Moceanu - RADOR

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii
Istorie-filozofie-psihologie 18 Martie 2024, 12:06

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii

Daniel Barbu, profesor universitar și fost ministru al Culturii, a murit la vârsta de 66 de ani. Decesul a fost...

A murit Daniel Barbu, fostul ministru al culturii
A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental
Istorie-filozofie-psihologie 12 Martie 2024, 09:21

A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental

Sâmbătă, 20 aprilie, de la ora 11:00, va avea loc cea de-a 10-a conferință susținută de doamna academician...

A 10-a conferinţă cu academician Georgeta Filitti - Povestea Athénée Palace InterContinental
Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate
Istorie-filozofie-psihologie 11 Martie 2024, 09:32

Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate

Analiza post-publicare a arătat că aceasta nu îndeplinește standardele lor editoriale.

Agenţiile de știri retrag o fotografie cu prințesa Kate
Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR
Istorie-filozofie-psihologie 22 Februarie 2024, 12:03

Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR

Un eveniment de predare - primire a bunurilor a fost organizat miercuri.

Recuperate de autorități, cele 3 brăţări preistorice vor fi păstrate în custodie de MNIR
Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Istorie-filozofie-psihologie 21 Februarie 2024, 10:30

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur

Ioan T. Morar va participa astăzi, 21 februarie 2024 (ora 14.30, Sala B120) la un atelier cu studenți și cadre didactice,...

Ioan T. Morar la Universitatea Aix-Marsilia, Franța: atelier despre volumul Fake news în Epoca de Aur
Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Istorie-filozofie-psihologie 06 Februarie 2024, 07:47

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"

Tipul de cancer nu a fost dezvăluit. Regele Charles al Marii Britanii a fost diagnosticat cu "o formă de cancer", a...

Regele Charles al III-lea, diagnosticat cu "o formă de cancer"
Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 07:14

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului va fi marcată la ICR Londra printr-o proiecție de film și o...

Fotografiind războiul și atrocitățile. Aspecte ale Holocaustului din România și teritoriile controlate de România
#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Istorie-filozofie-psihologie 24 Ianuarie 2024, 05:10

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00

Asociația culturală “Aici a stat” organizează astăzi, 24 ianuarie, la ora 18:00, singura serată culturală a...

#Aiciastat Serata culturală cu flaut și romanțe la caravanserai de Ziua Unirii Principatelor 24 ianuarie 2024, ora 18:00
Ascultă live

Ascultă live

13:00 - 13:55
RRC Chill
Ascultă live Radio România Cultural
13:20 - 14:00
PROBLEME LA ZI (DEZBATERE RRA)
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
12:20 - 14:00
VIAȚA LA ȚARĂ
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
11:03 - 15:00
Pulsul zilei
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru