Timpul prezent în literatură – Tudor Ganea: “Exista un cult pentru violență în cartiere, în anii ’90”
12 March 2021
Texte şi pretexte – Comunismul în Basarabia: documente, cazuri, rezistenţe. Invitată, scriitoarea Liliana Corobca
13 March 2021

REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi

Sâmbătă 13 martie 2021 vă propunem la Radio România Cultural câteva teme importante cu un impact puternic asupra populației, mai ales în ultima perioadă de timp- aflată sub semnul pandemiei cu Covid 19. În cele 30 de minute ale emisiunii REConCHILLiant vom discuta despre efectele sociale și psihologice ale pandemiei și despre factorii de risc ( interni și externi)ce își pun pecetea asupra apariției și evoluției cancerului mamar. Frica de contaminare, procedurile laborioase adoptate de autorități în vederea respectării măsurilor epidemiologice au modificat activitatea din multe domenii, mai ales în chirugie și oncologie. Controalele periodice, testările din programele de screening au fost amânate sau contramandate. Din acest motiv am invitat câțiva experți care să ne vorbească despre semnele de boală care anunță apariția, dar mai ales agravarea sau decompensarea unor boli .

Vor fi alături de noi, domnul doctor Cornel Lungu , doamna doctor Corina Grigoriu și doamna Antonella Matei psihoterapeut.

După cum subliniam și săptămâna trecută, în Uniunea Europeană sunt raportate anual 400.000 de noi cazuri de cancer mamar, adică 25% din totalul afecțiunilor oncologice nou depistate. Decesele provocate de această boală reprezintă 16% din totalul deceselor de cauză oncologică. În România se înregistrează anual 8.000 de cazuri noi și peste 3.000 de decese. Depistat în fazele 0,I sau II supraviețuirea la 5 ani este de 93-95%. Amânarea consultului medical și implicit amânarea tratamentului poate duce la extinderea masivă a tumorii în structurile învecinate (cu precădere spre ganglionii axilari) și scăderea supraviețuirii la 5 ani la numai 22% ( în stadiul IV).

Cancerul mamar evoluează lent, tăcut, nedureros subliniază domnul doctor Cornel Lungu medic primar medicină generală, membru al Societății Române de Ultrasonografie în Medicină și Biologie. Metodele standard de screening sunt mamografia și ecografia; ecografia ductală cu elastografie oferă informații importante despre caracterul benign sau malign la nodulilor mamari. Ecografia este metoda de diagnostic de elecție în cazul pacientelor tinere cu țesut glandular dens, ce poate evolua adeseori spre chisturi mamare sau fibroadenoame. Expunerea la soare sau la solar poate agrava aceste formațiuni. Radiațiile ionizante, cele electromagnetice, stressul prelungit, mai ales lucrul în ture de noapte, scăderea imunității, expunerea prelungită la soare sau la solar, excesul de investigații prin computer tomografie pot influența apariția cancerului mamar. Un impact important îl au factorii genetici. Antecedentelor familiale, mai ales a rudelor de grad I -cu cancer mamar la vârste tinere, dublează riscul apariției acestei boli la următoarele generații.

Autopalparea reprezintă cea mai simplă metodă de autocontrol. Asimetria progresivă a sânilor, depistarea unui nodul mamar sau a unui ganglion axilar, modificarea tegumentelor, sunt semne clinice care ar trebui să grăbească solicitarea unui consult medical.

***

Ani la rând s-a vorbit în mediul medical-dar nu numai-despre efectele contraceptivelor orale asupra sânului ; din acest motiv am invitat-o pe doamna doctor Corina Grigoriu, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila să ne explice care sunt efectele pilulelor contraceptive asupra întregului organism.

Administrarea îndelungată a contraceptivelor orale, mai ales înainte de prima sarcină a condus la nenumărate polemici, mai cu seamă după ce au fost raportate rezultatele mai-multor studii privind rolul protector al acestor produse hormonale asupta cancerului ovarian și a cancerului de endometru.

În cazul pacientelor cu un profil hormonal special ( hiperestrogenic) pot fi recomandate produse estroprogestative cu doze reduse de estrogen, sau produse exclusiv progestative. O parte din ele pot fi recomandate și pentru efectele terapeutice colaterale în acnee, ovarul polichistic sau în dismenorea severă. Contraceptivele cu estrogeni sunt contraindicate persoanelor cu trombofilie congenitală sau dobândită; riscul apariției unui infarct mezenteric sau a unui accident trombotic miocardic sau cerebral este considerabil. Mai mult decât atât, trebuie luate în seamă și antecedentele heredocolaterale: apariția unui infarct miocardic acut sau a unui accident vascular cerebral pe linie paternă, la vârste tinere de 40, respectiv 55 de ani, măresc considerabil riscul protrombotic al copiilor și nepoților, subliniază doaman doctor Corina Grigoriu, medic primar ginecolog. Din acest motiv administrarea de contraceptive ar trebuie făcută după recomanadarea medicului ( mai ales a ” pilulelor de a doau zi” care au un conținut hormonal mai ridicat).

O atenția deosebită trebuie acordată și produselor hormonale de substituție administrate în perioada de premenopauză sau menopauză. În general sunt recomandate cele mai mici doze de hormoni care pot contrabalansa simptomele supărătoare din această perioadă.

***

Lunile petrecute sub amenințarea infecției cu virusul Sars-cov-2 au modifiact din temelii activitatea medicală, economică, culturală și socială a milioane de oameni. Măsurile epidemiologice de distanțare fizică, învățământul online, telemunca, au dus la schimbări majore în viața celor mai mulți dintre noi. Conform statisticilor oficiale a crescut semnificativ numărul consultațiilor psihologice și psihiatrice, pe fondul acestei crize psihologice globale. Viața în izolare, frica de necunoscut, de boală, de moarte a dus la creșterea consumului de alcool, tutun, droguri.

Dacă până la un punct adaptarea la situațiile noi poate fi gestionată firesc; stressul prelungit, izolarea, sedentarismul, lipsa de relaționare declanșează însă tulburări neuro-endocrine cu impact sever asupra sănătății. Doamna Antonella Matei psihoterapeut ne va vorbi despre simptomele care ar trebui să ne alerteze, mai ales dacă se prelungesc pe o perioadă mai lungă de timp. Lipsa poftei de mâncare, sau din contră, consumul excesiv de dulciuri sau produse de tip fast-food, modificarea obiceiurilor legate de somn, respectiv insomnia, sau din contră, dorința de a dormi în exces, sunt semnale importante privind decompensarea unor depresii sau stări anxioase. Creșterea iritabilității, a tensiunilor musculare în special în zona cervicală, indică o reacție exgerată la stress, cu posibile somatizări cardio-vasculare.Plimbarea în aer liber, exercițiile ușoare de streching sau de yoga, zumba etc pot anihila o parte din efectele hormonilor de stress și pot restabili echilibrul fizic și mental.

Sâmbătă 13 martie 2021 de la ora 14,30 vă propunem la Radio România Cultural trei subiecte despre menținerea și monitorizarea sănătății.

O emisiune de Daniela Rei Vișan.