Întâlnire cu scriitorul Ovidiu Petcu
25 September 2020
CONSULTAȚII : Dermatită atopică de la A la Z
26 September 2020

REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan și invitații săi

Sâmbătă 26 septembrie 2020 de la ora 14,30 vă propunem la Radio România Cultural o nouă suită de teme medicale alături de patru medici bucureșteni. Vom discuta despre insuficiența cardiacă, despre hipertensiunea arterială din timpul sarcinii, despre semnele neurologice ale infecției cu virusul SARS-COV 2,monitorizarea pacienților cu boli neurologice cronice și despre importanța vitaminei D pentru sistemul osteo-articular și imunitar. Vor fi alături de noi, pentru dumneavoastră, domnul Profesor doctor  Mircea Cinteză, doamna Corina Grigoriu  medic primar în obstetrică ginecologie, doamna Gabriela Mihăilescu medic primar neurolog și domnul Dia Ahmad medic primar ortopedie.

                                                          ***

Conform statisticilor oficiale aproximativ 10% din populația de peste 70 de ani suferă din cauza sindromului de insuficiență cardiacă; funcția de pompă a inimii este agravată progresiv ca urmare a mai multor tipuri de leziuni cardiovasculare. Printre semnele instalării insuficienței cardiace se pot enumera: dispneea ( senzația de lipsă de aer, la efort sau în poziție culcată), oboseală, palpitații, toleranță redusă la efort și edeme. L-am rugat pe domnul Profesor Mircea Cinteză să ne explice care este cauza acestor edeme, când apar, cât timp  persistă, în ce boli vasculare sau limfatice își mai fac simțită prezența , cum se tratează și cum se monitorizează. Consumul de sare la persoanele cu insuficiență cardiacă precum și  regimul de mișcare al acestora sunt teme pe care le-am inclus în interviu. Sedentarismul și implicit creșterea în greutate sunt factori de risc suplimenari în agravarea insuficienței cardiace, alături de diabet, fumat, consumul excesiv de alcool.

                                                            ***

Una din complicațiile care pot să apară în timpul  sarcinii este reprezentată de creșterea tensiunii arteriale determinând așa-numitele crize de preeclampsie sau eclampsie. Creșterea tensiunii arteriale se poate instala în cea de a doua jumătate a sarcinii și se presupune că este declanșată de un factor placentar, incomplet cunoscut până în prezent, ne-a explicat doamna doctor Corina Grigoriu medic primar de obstetrică și ginecologie, șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Aceste modificări ale tensiunii pot duce la dureri de cap, modificarea  câmpului vizual, stare de greață sau chiar vomă, edeme ale picioarelor, mâinilor, feței. Cum anume se monitorizează corect evoluția unei sarcini, care sunt medicamentele antihipertensive contraindicate în sarcină, care sunt efectele hipertensiunii sau al tensiunii oscilante asupra mamei și fătului vom discuta sâmbătă 26 septembrie de la ora 14,30 alături de doamna doctor Corina Grigoriu.

                                                           ***

Ultimele luni au marcat un moment important pentru lumea medicală din întreaga lume. Declanșarea pandemiei cu COVID 19 a rescris un capitol important din viața socială, culturală, economică ,dar mai ales medicală. Tipul de monitorizare și tratare a pacienților, creșterea semnificativă a impactului telemedicinii, reevaluarea  unor boli cronice asupra funcționării întregului organism sunt numai câteva probleme amplu dezbătute în cadrul mai multor conferințe organizate online în ultima perioadă.

Dacă simptomele respiratorii ale infecției cu COVID au fost frecvent prezentate pe toate canalele media, simptomele neurologice sunt mai puțin cunoscute.

Iată de ce am rugat-o pe doamna doctor Gabriela Mihăilescu, este şef de lucrari la Universitaea de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucureşti şi medic primar neurolog la Spitalul Colentina din București, spital care a funcționat până de curând ca spital suport COVID pt Institutul Național de Boli Infecțioase  Matei Balș să ne vorbească despre simptomele neurologice din infecția cu virusul SARS-COV- 2.Monitorizarea persoanelor cu boli neurologice cronice, mai ales a celor care trebuie să urmeze un tratament imunosupresor reprezintă un domeniu în care telemedicina și-a adus un aport deosebit pentru siguranța și comfortul pacienților. În  multe cazuri medii sau  ușoare de COVID pierderea mirosului sau a gustului au reprezentat primele semnale de alarmă pt medici și pacienți; în ultimele luni s-au făcut studii clinice importante în vederea depistării prezenței virusului la nivelul țesutului nervos și al receptorilor. S-a cercetat originea vasculară sau strict neurologică a cefaleii, amețelilor, modificărilor de conștiență, mialgiilor sau simptomelor motorii din boala Parkinson la bolnavii cu COVID.

Asocierea bolilor neurologice cronice cu diabet zaharat, obezitate, hipertensiune arterială, boli pulmonare sau renale cronice,înrăutățesc mult prognosticul.

                                                         ***

Bolile articulare afectează un procent semnifactiv al populației, mai ales după vâsta de 50 de ani. Deteriorarea progresivă a cartilajului este cauzată de unele infecții cronice, consumul de băuturi sau alimente acide, unele boli metabolice sau endocrine, accidentele, malformații ale scheletului necorectate la timp.

Simptomul principal este durerea, de intensitate variabilă, în funcție de stadiul bolii. Rigiditatea articulațiilor bolnave și insuficiența funcțională a membrului respectiv sunt printre cele mai frecvente cauze ale pierderii capacității de muncă , a pensionării înainte de termen, sau a concediilor medicale repetate.

Prevenirea acestor afecțiuni chinuitoare este la îndemâna fiecăruia dintre noi.Puțină lume cunoaște însă rolul vitaminei D în  construirea  și menținerea unui aparat osteo-articular sănătos.Am discutat cu domnul doctor Dia Ahmad medic primar ortoped despre aceste teme, inclusiv despre rolul vitaminei D în echilibrul sistemului imunitar și endocrin. Examinarea completă a copiilor, mai ales la vârste fragede poate duce la descoperirea unor malformații aparent minore ale aparatului osteo-articular. Neglijate sau incorect tratate, problemele generate în timp de presiunea excesivă asupra unor suprafețe articulare se pot agrava în special după vârsta de 40 de ani; corectarea acestor deficiențe necesită în aceste situații tratamente chirurgicale mai anevoioase.