Dimensiunea științifică a artei: Turgidum – metafora boabelor de grâu
18 October 2019
Dimensiunea științifică a artei – Ioana Vreme – de la grafică la electronică episodul 1
21 October 2019

REConCHILLiant cu Daniela Rei Vișan – Știai că Organizația Mondială a Sănătății definește sănătatea ca pe o stare de BINE fizic, psihic și social?

Sâmbătă 19 octombrie 2019 de la ora 14.30 vă invităm să rămâneți pe frecvențele Radio România Cultural alături de Cristina Vlădău, vicepreședinte APAN și domnul doctor Mihai Ardeleanu , Șeful Secției de Nefrologie de la Spitalul Județean de Urgență Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava. Vom discuta despre două afecțiuni cronice grave, care afectează semnificativ viața pacienților și a famillilor acestora; este vorba de scleroza multiplă-SM și insuficienta renala.

                În perioada 14-20 octombrie s-a desfășurat la nivel internațional campania de conștientizare a dizabilităților invizibile, Invisible  Disabilities Week. La evenimentele organizate la București cu acest prilej au participat reprezentanți ai Federației Europene a Asociațiilor de Neurologie și a Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative, APAN.

                Accesul la informații de înaltă calitate, la tratamente medicamentoase cât mai eficiente, dar și la terapii complementare care pot încetini sau chiar opri evoluția bolilor neurodegenerative, reprezintă priorități imediate, dar și pe termen lung ale acestor pacienți.

                În România aproximativ 72.000 de persoane au boala Parkinson. Alte 10.000 suferă de scleroză multiplă.

                Lacunele legislative, tratamentele costisitoare, laborioase, scăderea temporară a capacității de muncă, au un impact major asupra vieții de zi cu zi a acestor persoane. In scleroza multiplă, spre exemplu,  leziunile degenerative afectează progresiv creierul, măduva spinării sau nervul optic. Cel mai adesea sunt afectate persoane tinere, cu vârstă cuprinsă între 20-40 de ani. Oboseala cronică accentuată, depresia, dificultățile de mișcare, coordonare, tulburările de vedere, echilibru, deglutiție, concentrare, modificarea activității sexuale și a libidoului, a funcționării vezicii urinare, exacerbate pe perioada puseelor, fac din scleroza multiplă o încercare dificilă, în care este necesară mobilizarea tuturor resurselor interioare pentru a putea depăși momentele de neputință fizică sau de panică. Colaborarea strânsă cu medicul neurolog, sprijinul familiei, al colegilor de serviciu, terapiile moderne aplicate corect și la timp pot îmbunătăți semnificativ evoluția bolii. Din păcate în România centrele pentru scleroză multiplă funcționează în cadrul secțiilor de neurologie din marile spitale. În acest moment nu sunt mai mult de 15 centre în toată țara.

                Programele APAN  de suport moral și informare, scrisoarea deschisă către liderii europeni dar și ai României încearcă să semnaleze forurilor decidente faptul că sănătatea creierului ar trebui considerată o prioritate. În țările dezvoltate bugetul pentru neurologie depășeșete bugetul pentru cancer, boli cardiovasculare, boli respiratorii și diabet, la un loc.

                Cristina Vlădău, vicepreședinte APAN are curajul, tăria și motivarea miilor de persoane care suferă de scleroză multiplă. Ne va vorbi despre încercările prin care trec acestea în lupta cu boala, cu mentalitațile societății românești, cu sistemul legislativ lacunar: https://www.afectiuni-neurodegenerative.ro/scrisoare-deschisă-sanatatea-creierului/

                                                                            ***

                O altă afecțiune cronică despre care vom discuta sâmbătă 19 octombrie 2019 de la ora 14.30 este boala renală cronică. Domnul doctor Mihai Ardeleanu, Șeful Secției de Nefrologie de la Spitalul Județean de Urgență Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava ne va explica modul în care a evoluat nefrologia în România, dificultățile cu care se confruntă pacienții care trebuie să facă hemodializă de 3 ori pe săptămână, sprijinul medical, psihologic și financiar de care beneficiază cei aproximativ 12.000 de pacienți din România.

                Începutul nefrologiei românești este legat de eforturile doctorului Ursea de la Spitalul Carol Davila din București. El a fost cel care, la începutul anilor 80 a militat intens pentru dezvoltarea acestei ramuri medicale la noi . În acea perioadă centrele de dializă funcționau doar în București, Timișoara și Cluj. Abia în 1987 s-a deschis încă unul în Iași, iar în 1994 cel din Suceava. În 2019 funcționează 70 de centre acreditate în toată țara, costul unei dialize fiind de aproximativ 107-120 EUR de ședință, susținut integral de Casa de asigurări. Transportul pacienților până la unitățile spitalicești de specialitate este sprijinit prin lege. Fiind vorba de o afecțiune cronică care în lipsa dializei ar pune viața în pericol, eforturile medicale, umane și sociale sunt pe deplin justificate.