Prevenția care nu ține pasul cu realitatea. De ce, deși știm atât de mult despre cancer, facem atât de puțin

Progresele medicinei sunt spectaculoase, dar prevenția rămâne în urmă. De ce, în ciuda datelor științifice clare, cancerul continuă să fie alimentat de factori de risc cunoscuți? Care este responsabilitatea individului și unde începe eșecul sistemelor publice?

Sunt întrebări esențiale cărora am încercat să le găsim răspuns - împreună cu Dr. Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, InoMed (www.ino-med.ro), invitat la Știința 360, realizatoare Corina Negrea, la partea a doua a discuției despre Codul European de Cancer, ediția a V a.

Paradoxul acestor timpuri este greu de ignorat: în timp ce diagnosticul și tratamentul cancerului au evoluat enorm în ultimele decenii, prevenția a rămas mult în urmă. Lucrurile sunt foarte clare din punctul acesta de vedere. Dar nu vedem aceeași viteză dacă ne uităm înainte de apariția bolii, la componenta de screening și la prevenția primară.

Deși datele științifice sunt mai numeroase și mai solide ca oricând, comportamentele de risc persistă. Exemplul cel mai grăitor rămâne fumatul, care rămâne principalul factor de risc implicat în apariția cancerului și a bolilor cardiovasculare. Ce vreau să spun e că noi, cu siguranță, ceva am făcut greșit în tot acest timp. Din moment ce avem toate datele necesare și toate instrumentele la dispoziție, cred că este un eșec în masă.

De ce nu funcționează prevenția? Pentru că instituțiile publice și sistemele de sănătate nu au ținut pasul cu transformările profunde ale societății, explică invitatul.

Această evoluție a mijloacelor de comunicare, dezvoltarea mass-media și a industriei publicității, dusă la extrem prin rețelele sociale..., cred că sistemele clasice n-au putut să se adapteze pur și simplu. Problema nu este una locală, ci globală: Nu doar în România. Cam peste tot am mers în contratimp. N-am ținut pasul, sunt decalaje din ce în ce mai mari.

Una dintre recomandările Codului European de Cancer vizează radonul, un gaz natural, incolor și inodor, asociat cu un risc crescut de cancer pulmonar. Este un gaz care iese din pământ și se acumulează în locuințele de la parter. În România, există câteva zone, mai ales în Transilvania, în care concentrația radonului este mai mare.

Când vine vorba despre poluarea aerului și viața în orașele poluate, Dr. Marius Geantă spune: răspunsul este că la nivel individual nu putem face nimic. Este un subiect atât de complex încât necesită o abordare la nivelul sistemului iar fără leadership și politici coerente, inițiativele rămân fragmentare: ai nevoie nu doar de leadership, dar și de o aliniere foarte bună în implementare.

Datele lipsesc exact acolo unde contează, iar fără date, potențialul de schimbare rămâne nevalorificat. Știm ce trebuie făcut, dar nu reușim să transformăm cunoașterea în acțiune coerentă. Prevenția nu e doar o chestiune de voință individuală, ci una de date, politici și curaj instituțional.

Cât despre prevenție – aceasta începe cu informare reală, nu cu frică. Implicarea civică este esențială, dar trebuie să fie una informată, pentru că, spune Dr. Marius Geantă, decidenții abia așteaptă să discuți cu ei neinformat. Ceea ce este un alt paradox, pentru că trăim într-o epocă a informației, dar continuăm să ne îmbolnăvim din cauze pe care le cunoaștem foarte bine.

Pe larg, la Știința 360.