Suicide Squad- SF, iubiri deviante, personaje dilii și o coloană sonoră ucigătoare- de Michaela Platon
1 April 2019
Visarea în artă
5 April 2019

SHAZAM!- Proaspăt și revigorant, ca o bomboană mentolată – de Michaela Platon

Dacă grupa de vârsta căreia i se adresează Shazam ar fi fost ceva mai mică, aş fi zis că e o poveste de adormit copiii! Dar – din pacate- copiii rarerori se mai adorm în ziua de azi cu poveşti în care binele şi răul se înfruntă în spaţii fantastice sau într-unele familiare, în care eroul este dincolo de orice un suflet pur ce vine cu un rol mesianic predestinat, în care valorile morale şi legile Universului sunt poziţionate exact aşa cum trebuie şi din care- discutand- putem să învăţăm lucruri esenţiale pentru viaţă. Dar cum funcţia care pare sa fi devenit lately mult mai importantă decât mesajul unui film este aceea de entertainment, ne bucurăm şi noi alături de publicul ţintă de încă un supererou. Şi pt că saltul de la 14 la 30 de ani nu este unul care sa poata fi asimilat uşor când doar corpul se transforma- nu şi mintea, avem de-a face cu situaţii nostime în care personajul are toate caracteristicile preadolescentului- dar trebuie să acţioneze şi să ia decizii ca un matur- ceea ce e o sursă principală a comicului într-o peliculă care face saltul de la universurile îndeobşte întunecate şi ostile ale filmelor DC- la comedia light – cu poveşti care acordă şanse (şi posibilitatea sequell-urilor!)

Povestea este una înduioşătoare, cu un copil ce îşi cauta mama (şi identitatea, nu?) traversând experienţe multiple de asistat social, până când are şansa să ajungă într-o familie ciudată dar adevărată. Căci deşi pare o „adunare” multirasială disfuncţională, până la urmă se dovedeşte o uniune reală bazată pe tot ceea ce defineşte o familie.

Problematica pe care o propune filmul este una majoră- asta dacă alegeţi să vă gândiţi la mesaje, în fapt personajele fiind aproape toate într-un parcurs iniţiatic în care existenţa li se adună laolaltă cu valorile esenţiale în viaţă, pe care toţi le învaţă pe parcurs. Aşa că e motivaţională fără dubii această poveste despre iubire, grijă, sacrificiu, solidaritate şi apartenenţă, după cum în aceeaşi măsură vorbeşte despre invidie, avariţie, trădare, lene şi răutate. Ideea de căpătâi rămânând însă aceea ce există un erou în fiecare din noi- gata să iasă la lumina dacă are şansa (magică!)

Cu scene de „combat” în aer şi la sol, cu dileme morale şi dezamăgiri ale personajelor ( cu parcursuri în viaţă nu tocmai fericite), cu efecte speciale captivante pentru copii, ceva întorsături interesante din condei ale scriptului, Shazam! este antrenant şi nostim tocmai pentru ca regizorul David F. Sandberg a ales această abordare care pare să fie la modă acum – actiune si dialog efervescent datorat diferenţei dintre vârsta reală a personajului care se transformă în erou şi eroul însuşi.

Fără să ocolească cliché-ele, dar reinventând puţin story-ul, Shazam! este o ofertă pe care nu ai cum să o refuzi dacă eşti genul de persoană căreia îi plac poveştile optimiste şi deschise, hazoase şi pline de acţiune.

Distribuţia ne aduce câteva fete fresh de actori bine poziţionaţi în partiturile lor, dar şi prezenţa lui Mark Strong în rolul de villain care îi iese foarte convingător . Dar el poate mult mai mult decât atât, şi deşi joacă destul, încă nu a găsit „rolul” vietii- acela care să îi pună total în valoare talentul.

Proaspăt, revigorant şi nostim, Shazam! este ca o bomboană mentolată după care bei apă minerală, tonul şi personajele, comicul şi coloana sonoră, castingul şi CGI-ul adăugând fiecare câte ceva pentru că întregul să fie agreabil şi light- numai bun pentru o vizionare de primăvară, orice varstă ai avea!