Buletin cosmic – În 2021, misiunea Chang’e-5 a adus aproape 2 kilograme de sol și roci lunare din zona Oceanus Procellarum
21 January 2022
COVID, O PANDEMIE ÎN DESFĂȘURARE
21 January 2022

Ştiinţa 360: Calendarul ştiinţific cu Monica Belitoiu

21 ianuarie 2022

André Ampère

 

Din Calendarul Științific aflăm că în ianuarie 1775 s-a născut André-Marie Ampère, fizicianul care a inventat galvanometrul și a stabilit prima teorie a electromagnetismului, introducând noțiunile de electrostatică și electromagnetism.

 

Născut într-o familie prosperă, Ampère a beneficiat de acces la capodoperele Iluminismului francez și de o educație excelentă, oferită inclusiv de profesori particulari. Astfel, a studiat matematica, fizica, științele naturii, chimia, dar și filosofia sau muzica.

În 1803 a devenit profesor de matematică la liceul din Lyon, iar cinci ani mai târziu a preluat Catedra de Fizică experimentală la  “Collège de France” și cea de Astronomie la Universitatea din Paris.

 

Pentru Ampère, matematica a constituit fundamentul științelor. Folosind cunoștințele acumulate deopotrivă în matematică și fizică, a stabilit expresia matematică a forței electrodinamice între două fire conductoare prin care trec curenți electrici. Aceasta a devenit una din legile de bază ale electrodinamicii.

Tot Ampère a introdus noțiunile de curent electric și tensiune electrică și a stabilit prima teorie a electromagnetismului. De asemenea, a inventat galvanometrul, aparatul cu care pot fi măsurate tensiunile electrice și curentul electric.

 

Deloc surprinzător, contribuțiile impresionante ale lui André Ampère în domeniul electromagnetismului au constituit un punct de plecare pentru cercetările altor oameni de știință, precum Maxwell, Ohm, Joule.

 

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

17 decembrie 2022

17 ianuarie 1560 – S-a născut botanistul Gaspard Bauhin, care a introdus practica folosirii nomenclaturii binare, sistemul științific actual de denumire a speciilor.

 

18 ianuarie 2017 –  Cercetătorii de la Harvard au dezvoltat un robot soft ce poate fi personalizat și care poate fi montat în jurul inimii pentru a o ajuta să bată, oferind un posibil nou tratament pentru pacienții cardiaci.

 

19 ianuarie 2017 – Cercetătorii de la Universitatea Northwestern au dezvoltat un sistem de inteligență artificială (IA) care a trecut un test standardizat de inteligență vizuală, atingând performanțe umane.

 

20 ianuarie 1775 – S-a născut Andre Ampere, fizicianul care a inventat galvanometrul și a stabilit prima teorie a electromagnetismului, introducând noțiunile de electrostatică și electromagnetism.

 

21 ianuarie 1799 – A fost introdusă metoda lui Edward Jenner de inoculare împotriva variolei, astfel începând utilizarea primului vaccin din lume.

 

22 ianuarie 1561 – S-a născut filosoful Francis Bacon, care a formulat principiile metodei științifice.

 

23 ianuarie 2020 –  Cercetătorii de la Universitatea din Londra au anunțat prima replicare a unui tract vocal și simularea vocală a unei mumii egiptene (preotul Nesyamun).

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

14 ianuarie 2021

Lyceum-ul lui Aristotel

 

Din Calendarul Științific aflăm că pe 14 ianuarie 1997, oficialii greci au confirmat descoperirea la Atena a lyceum-ului înființat de Aristotel în urmă cu mai bine de 2000 de ani.

 

Descoperirea fusese făcută timpul săpăturilor pentru Muzeul de Artă Modernă din Atena, iar între timp situl arheologic a fost redeschis și poate fi vizitat de către public.

Lyceum-ul a fost înființat în anul 335 î.e.n. de Aristotel. Discipolii săi cercetau domenii destul de diverse, de la științe la filozofie, economie și politică. Arta era, de asemenea, o arie de interes foarte populară. Studenții își notau descoperirile în manuscrise și astfel s-a creat imensa colecție de materiale scrise a școlii, care, după standardele lumii antice, reprezenta una dintre primele mari biblioteci. În plus, multe dintre prelegerile de acolo au fost deschise publicului larg și au fost oferite gratuit.

 

Cu siguranță, Aristotel a avut un aport uriaș la dezvoltarea gândirii critice, a filosofie și a științelor, inclusiv prin activitatea desfășurată în cadrul Lyceum-ului pe care l-a fondat.

 

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

10 ianuarie 2021

10 ianuarie 1906 – S-a născut matematicianul Grigore Constantin Moisil, considerat părintele informaticii românești.

 

11 ianuarie 1922 –  Insulina a fost folosită pentru prima oară pentru a trata diabetul la un pacient uman, Leonard Thompson, în vârstă de 14 ani.

 

12 ianuarie 1907 – S-a născut inginerul Sergei Korolev, liderul echipei care a lansat Sputnik, primul satelit artificial al Pământului.

 

13 ianuarie 2013 – O echipă de medici din Massachusetts au inventat un scanner medical de dimensiunea unei pastile care poate fi înghițit de pacienți în siguranță și care ușurează detectarea problemelor la nivelul esofagului.

 

14 ianuarie 1997 – Grecia a confirmat descoperirea la Atena a lyceum-ului înființat de filozoful grec Aristotel în urmă cu peste 2500 de ani.

 

15 ianuarie 2020 – Cercetătorii de la Universitatea Colorado Boulder, SUA, au anunțat că au dezvoltat ceea ce numesc „beton viu”, alcătuit din nisip, hidrogel și bacterii. Echipa consideră că în viitor, se pot obține structuri de construcții care ar putea „să-și vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer și chiar să strălucească la comandă”.

 

16 ianuarie 1932 – S-a născut specialista în zoologie Dian Fossey, cunoscută mai ales pentru studiile etologice întreprinse, timp de peste 18 ani, asupra unor grupuri de gorile.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

17 decembrie 2021

Din Calendarul Științific aflăm că pe 17 decembrie 1903, la ora 10.30, frații Orville și Wilbur Wright au realizat, pentru prima dată în istorie, un zbor controlat, cu un aparat cu motor, mai greu decât aerul.

 

Aparatul a fost pilotat de Orville, în timp ce fratele său, Wilbur a monitorizat zborul de la sol. Durata acestui zbor istoric a fost de 12 secunde, timp în care a fost parcursă distanța de 37 metri, la o înălțime de circa 10 metri. Cei doi frați au mai efectuat alte trei încercări în aceeași zi, la fiecare dintre acestea fiind îmbunătățit atât timpul de zbor cât și distanța.

 

Conform propriilor mărturisiri, pasiunea lor pentru zbor a început în copilărie, când tatăl lor a venit dintr-o călătorie cu un cadou: un elicopter de jucărie. Frații s-au jucat cu elicopterul până s-a defectat, apoi au construit altul în loc. Și-au dat seama încă de pe atunci că le plăcea să se joace cu orice lucru mecanic și să investigheze modul în care funcționează. În adolescență au început să își construiască propriile mașinării, inclusiv un strung complicat și o mașină care plia ziarele. Mai târziu au construit propriul brand de biciclete și au deschis un magazin unde le vindeau.

Dar mereu se gândeau la zbor și cum ar putea construi o mașină care să stea în aer. Anul 1896 a adus trei evenimente aeronautice importante, care au rămas întipărite în mintea fraților, inclusiv zborul primului aparat de zbor fără om la bord, cu aripi fixe și motor cu aburi. Motivați și inspirați de realizările altor oameni pasionați de zbor, în acel an frații Wright au început să facă experimente mecanice și aeronautice. Au studiat tot ce au găsit legat de zbor și s-au folosit de cunoștințele lor de mecanică pentru a face teste după teste, în încercarea de a ridica un aparat de la sol.

Succesul a venit în decembrie 1903, când aparatul lor, Wright Flyer I, s-a ridicat de la sol și a zburat, asigurându-le astfel locul în istorie.

 

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor

dar și pe www.calendarstiintific.ro.

13 decembrie 2021

13 decembrie 1920 – Albert Michelson și Francis Pease au măsurat diametrul stelei Betelgeuse. A fost prima măsuratoare a unei alte stele în afară de Soare.

 

14 decembrie 2017 – Medicii britanici au folosit o nouă formă de terapie genică pentru a trata hemofilia A, un defect genetic care duce la sângerare constantă.

 

15 decembrie 1612 – Simon Marius a făcut prima observație a galaxiei Andromeda printr-un telescop, descriind-o ca „asemănătoare flăcării unei lumânări văzute printr-un corn”.

 

16 decembrie 1954 – H. Tracy Hall a obținut pentru prima oară diamante sintetice, la laboratoarele de cercetare General Electric.

 

17 decembrie 1903 – Mecanicii americani Orville și Wilbur Wright au înregistrat primul zbor al unui avion, pe o distanță de aproximativ 40 de metri, în circa 12 secunde.

 

18 decembrie 1826 – G. N. Lewis a folosit pentru prima dată cuvântul „foton” pentru a descrie comportamentul corpuscular al luminii, într-un articol publicat în revista Nature.

 

19 decembrie 2013 – A fost lansat Gaia, telescopul spațial al Agenției Spațiale Europene (ESA).

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

10 decembrie 2021

Sursa foto: wikipedia.org

10 decembrie 1815 – S-a născut Ada Lovelace, matematiciană engleză, considerată primul programator de calculator din lume.

 

11 decembrie 2019 – Oamenii de știință au raportat descoperirea artei rupestre in Indonezia. Având 44.000 de ani, aceasta este cea mai veche reprezentare narativă și cea mai veche lucrare de artă figurativă din lume.

 

12 decembrie 1927 – S-a născut inginerul american Robert Noyce, care a inventat circuitul integrat, adică microcipul.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

 

6 decembrie 2021

6 decembrie 1877 – Thomas Edison a realizat prima înregistrare pe un cilindru de fonograf.

 

7 decembrie 1995 – Sonda Galileo a ajuns la Jupiter, după mai mult de 6 ani de la lansarea sa cu ajutorul navetei Atlantis.

 

8 decembrie 2018 – China a lansat Chang’e 4, prima misiune a umanității de a aseleniza o ambarcațiune robotizată în partea îndepărtată a Lunii. Câteva săptămâni mai târziu, aceasta a aselenizat cu succes.

 

9 decembrie 1906 – S-a născut inginerul american Grace Murray Hopper, care a inventat compilatorul, un dispozitiv care traducea cuvintele din limba engleză în codurile binare folosite de calculatoare.

29 noiembrie 2021

29 noiembrie 1849 – S-a născut John Fleming, inginer britanic, care a inventat prima componentă electronică, dioda cu vid.

 

30 noiembrie 1609 – Galileo Galilei a realizat prima hartă modernă a Lunii, după ce a observat neregularitățile discului lunar prin lunetă și a făcut un desen ce reflectă această descoperire.

 

1 decembrie – S-a născut chimistul Martin Heinrich Klaproth, care a descoperit uraniul. (1743)

 

2 decembrie – În Pădurea Amazoniană a fost descoperită o friză spectaculoasă care înfățișează oameni alături de animale din timpul ultimei epoci de gheață. Picturile rupestre realizate probabil cu aproximativ 11.800-12.600 de ani în urmă, arată cum cei mai vechi locuitori umani din zonă ar fi coexistat cu megafauna din epoca de gheață, cu imagini ce par a fi: leneși uriași, mastodonți, camelide și cai.2020

 

3 decembrie– Chirurgul sud-african Christiaan Barnard a efectuat cu succes primul transplant de inimă din istorie. (1967)

 

4 decembrie – Nava americană Pioneer 10 a zburat pe lângă planeta Jupiter și a fotografiat atmosfera, alături de  trei dintre sateliții săi, Europa, Ganymede și Callisto. A fost prima navetă spațială care a călătorit în afara sistemului solar. (1973)

 

5 decembrie – Cercetătorii de la Academia de Științe din California au raportat descoperirea a 71 de noi specii de plante și animale. (2019)

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

26 noiembrie 2021

Anders Celsius

Din Calendarul Științific aflăm că în noiembrie 1701, la Uppsala, în Suedia, se năștea Anders Celsius, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de știință suedezi.

Provenea dintr-o familie de oameni dedicați științei – unul dintre bunici a fost matematician, iar celălalt era astronom. În plus, tatăl lui Anders a fost profesor de astronomie. Așa că nu e de mirare că încă din copilărie, Anders Celsius a fost talentat la matematică și pasionat de stele. Urmând tradiția familiei, a studiat astronomie la Universitatea Uppsala, unde ulterior a devenit profesor.

Începând din 1732, a lucrat la cele mai importante observatoare europene alături de cei mai cunoscuţi astronomi ai vremii. De asemenea, a contribuit la realizarea observatorului modern din Uppsala, pus în funcţiune în 1741.

A desfăşurat mai multe măsurători geografice și observaţii meteorologice Pentru observaţiile meteorologice a realizat termometrul Celsius, potrivit căruia stabilise că 0 este punctul de fierbere al apei şi 100 drept punctul de îngheţ. După moartea sa, în 1744, scala a fost inversată la forma prezentă.

A publicat mare parte din opera sa în publicaţiile Societăţii Regale de Ştiinţe din Uppsala, care este cea mai veche societate ştiinţifică suedeză.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pewww.calendarstiintific.ro.

 

22 noiembrie 2021

22 noiembrie 2018 – 35 de gene care predispun oamenii la boli renale cronice au fost descoperite de oamenii de știință de la Universitatea din Manchester.

 

23 noiembrie 1964 – Dr. Michael E. DeBakey a efectuat cu succes prima operație de bypass coronarian.

 

24 noiembrie 1859 – Charles Darwin a publicat cartea ”Originea speciilor”. Aniversarea este uneori numită „Ziua evoluției”.

 

25 noiembrie 2019 – Oamenii de știință chinezi au raportat nașterea unor fete gemene, Lulu și Nana, primii copii din lume care au gene editate pentru a rezista virusului HIV.

 

26 noiembrie 1894 – S-a născut Norbert Wiener, matematician american considerat fondatorul ciberneticii ca o nouă știință.

 

27 noiembrie 1701 – S-a născut Anders Celsius, astronom suedez, care a inventat scara de temperatură Celsius.

 

28 noiembrie 1814 –  Ziarul londonez The Times a devenit primul tipărit cu prese acționate cu ajutorul puterii aburului, deschizând astfel drumul spre o largă disponibilitate a ziarelor.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

19 noiembrie 2021

O (foarte) scurtă istorie a anesteziei

sursa: tvr.ro

Din Calendarul Științific aflăm că pe 19 noiembrie 1912 s-a născut medicul George Emil Palade, specialist în domeniul biologiei celulare şi laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină, pentru contribuțiile la înțelegerea structurii și organizării funcționale a celulei.

 

Părinții săi erau profesori, iar educația primită acasă l-a ajutat să capete un mare respect pentru cărți și școală. În anul 1930 a fost admis la Facultatea de Medicină a Universității din București şi, încă din primii ani de studenţie a manifestat un interes aparte pentru ştiinţele biomedicale, fără a fi atras de medicina clinică. Astfel că, încă din acei ani, a început să lucreze ca la laboratorul anatomie, unde a devenit pe rând, preparator, asistent şi şef de lucrări. În anul 1940, a obținut titlul de Doctor în Medicină, iar în anii războiului, a activat în Corpul Medical al Armatei Române.

 

După război, la îndemnul unor personalităţi medicale excepţionale, a plecat în Statele Unite și a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo a realizat fixatorul care acum îi poartă numele, utilizarea lui conducând la o mai bună observare a structurilor celulare.

 

În 1952 l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care avea să-i devină mentor. Claude lucra la Rockefeller Institute for Medical Research și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. Au urmat cei mai rodnici ani din viaţa lui George Emil Palade.

 

În 1974 dr. Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperiri privind organizarea funcțională a celulei ce au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne”.

 

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

15 noiiembrie 2021

15 noiembrie 1868 – S-a născut Emil Racoviță, biolog, membru al Academiei Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii.

 

16 noiembrie 1904 – John Ambrose Fleming a inventat primul tub electronic, o diodă termionică. (1904)

 

17 noiembrie 1749 – S-a născut Nicolas Appert, care a inventat metoda de păstrare a alimentelor mai mult timp prin închiderea ermetică a acestora în ambalaj.

 

18 noiembrie 2019 – Titan, cea mai mare lună a lui Saturn, a fost complet cartografiată pentru prima dată, folosind date din misiunea Cassini a NASA.

 

19 noiembrie 1912 – S-a născut George Emil Palade, cercetător în biologie celulară și laureat al premiului Nobel pentru medicină.

 

20 noiembrie 1979 – Este făcută prima transfuzie de sânge artificial, pacientul fiind un martor al lui Iehova care a refuzat sângele „adevărat” din cauza convingerilor sale religioase.

 

21 noiembrie 1846 –  Oliver Wendell Holmes a inventat cuvântul anestezie într-o scrisoare adresată lui William Morton, chirurgul care a făcut prima demonstrație publică a efectului de suprimare a durerii al eterului.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

12 noiembrie 2021

O (foarte) scurtă istorie a anesteziei

 

Din Calendarul Științific aflăm că pe 12 noiembrie 1847 medicul obstetrician Sir James Young Simpson a folosit pentru prima oară cloroformul ca anestezic într-o operație. Nu este primul care l-a folosit, dar lobby-ul lui intens a dus la adoptarea pe scară largă a folosirii anesteziei în medicină.

 

Încă din Antichitate, oamenii au căutat să diminueze durerile semenilor. Astfel, opiul era administrat în mod curent pacienților de către medicii greci și romani. De-a lungul anilor au fost testate și alte plante și substanțe care au atribute anestezice. Schimbările majore au început să apară la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când chimistul Humphry Davy, pe atunci un modest preparator într-o farmacie, a descoperit întâmplător gazul ilariant. Observând că o inhalare suficient prelungită avea efecte anestezice, Davy a evidențiat posibilitatea de a-l folosi în timpul intervențiilor chirurgicale.

 

Însă aprobările nu au venit așa repede. Numeroși medici au întâmpinat critici și s-au lovit de refuzuri când au încercat să impună anestezia cu gaz ilariant, eterul sau protoxidul de azot. Abia începând cu 1846, William Morton a reușit să pună la punct anestezia cu eter, după ce o testase inclusiv pe el însuși. Însă cel care va da numele de anestezie acestui mod de insensibilitate a pacienților este un alt medic american, Oliver Holmes.

 

La scurtă vreme, eterul a fost înlocuit de cloroform. Obstetricianul scoțian James Young Simpson l-a folosit cu succes la nașteri, deși era atacat de creștinii fervenți, care îi aminteau de pasajul din Biblie despre pedepsirea Evei, cărei Dumnezeu i-a spus ”Vei naște în durere”. Simpson obișnuia să le răspundă cu un alt pasaj din Biblie, amintindu-le că, atunci când Dumnezeu i-a scos lui Adam o coastă pentru a crea femeia, a început prin a-l adormi profund, ca să-l scutească de durere. Argumentul se pare ca a convins-o pe regina Victoria, șefa Bisericii anglicane, din moment ce ea s-a lăsat anesteziată cu cloroform la toate nașterile.

 

Au urmat alte descoperiri și anestezia a devenit o disciplină de bază a medicinei. Orice act chirurgical, indiferent cât de inovator sau de minim invaziv ar fi, fără anestezie, ar fi o adevărată metodă de tortură pentru bolnav. În prezent, progresele în domeniu nu sunt legate de substanțe noi, ci de tehnici asociate (inhalare traheală, ventilație artificială), care contribuie la perfecționarea tehnicilor anestezice propriu-zise.

 

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

8 noiembrie 1656 – S-a născut astronomul Edmond Halley, după care a fost numită Cometa Halley, care apare pe cer odată la 76 de ani.

 

9 noiembrie 1934 – S-a născut Carl Sagan, astronom, astrofizician și scriitor american, care a adus o mare contribuție la promovarea și popularizarea științei, inclusiv prin cunoscutul serial „Cosmos”.

 

10 noiembrie 1887 – S-a născut Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie acceptată ca studentă la Academia Regală Tehnică din Berlin și una dintre primele femei inginer din lume.

 

11 noiembrie 2016 – Cercetătorii de la Universitatea din Florida Centrală au prezentat o lucrare privind îmbrăcămintea solară dotată cu nanotehnologie.

 

12 noiembrie 1847 – Sir James Young Simpson a folosit pentru prima oară cloroformul ca anestezic într-o operație. Nu este primul care l-a folosit, dar lobby-ul lui intens a dus la adoptarea pe scară largă a folosirii anesteziei în medicină.

 

13 noiembrie 1971 – Nava spațială Mariner 9 a devenit primul satelit artificial al unei alte planete, când a intrat pe orbita lui Marte.

 

14 noiembrie 1666 –  Samuel Pepys a descris în jurnalul său prima transfuzie de sânge documentată, realizată de medicul Richard Lower.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

5 noiembrie 2021

Marie Curie și influența ei în lumea științei

Din Calendarul Științific aflăm că în noiembrie 1867 s-a născut Marie Curie, singura femeie laureată a Premiului Nobel de două ori, pentru domenii diferite: fizică și chimie.

Marie a avut o viață plină de greutăți, dar nu a renunțat la studiu. Născută în Polonia, într-o familie de condiție modestă, ea a trebui să înfrunte lipsa banilor, prejudecățile împotriva femeilor și lipsa oportunităților de studiu pentru femei. Toate acestea i-au întârziat studiul, dar nu l-au oprit. A făcut singură experimente, în timpul liber, pentru a se perfecționa. Întreaga viață și-a dedicat-o cercetării, iar ea este doar una dintre femeile cutezătoare care au deschis calea pentru generațiile următoare de specialiste în diverse domenii ale științei!

Probabil cea mai mare influență a avut-o asupra ficei sale, Irène Joliot-Curie, care a călcat pe urmele părinților, devenind o apreciată femeie de știință. Probabil cea mai remarcabilă realizare profesională a sa a fost descoperirea radioactivității artificiale, pentru care a primit premiul Nobel.

Influența Mariei Curie s-a făcut simțită și în România. Chimistă și fiziciană română Ștefania Mărăcineanu a urmat cursurile de radioactivitate ținute de Marie Curie la Institutul Radiului din Paris, iar ulterior a formulat teorii despre radioactivitate, radioactivitatea artificială și procedeul de declanșare artificială a ploii. Munca ei s-a bucura de recunoaștere la nivel internațional.

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pewww.calendarstiintific.ro.

1 noiembrie 2021

 

1 noiembrie 2019 – Cercetătorii de la Rensselaer Polytechnic Institute demonstrează o modalitate de a imprima 3D pielea vie, completă cu vase de sânge, care ar putea fi utilizată pentru grefe mai naturale și mai precise.

 

2 noiembrie 1815 – S-a născut George Boole, matematician britanic, creatorul logicii matematice moderne.

 

3 noiembrie 1957 – Uniunea Sovietică a lansat Sputnik 2, purtând primul animal care a ajuns în spațiu, cățelușa Laika.

 

4 noiembrie 1890 – La Londra a fost inaugurat primul sistem de cale ferată subterană electrificată.

 

5 noiembrie 2015 – Pentru prima dată la nivel mondial, gene editate au fost folosite pentru a trata un caz ”incurabil” de leucemie, la o fată de un an.

 

6 noiembrie 1865 – S-a născut William Boog Leishman, medic englez care a descoperit vaccinul contra febrei tifoide.

 

7 noiembrie 1867 – S-a născut Marie Curie, chimistă și fiziciană, care a descoperit radiul și a inventat cuvântul „radioactivitate”.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

28 octombrie 2021

Jonas Salk

 

Din Calendarul Științific aflăm că pe 28 octombrie 1914 s-a născut medicul Jonas Salk, care a dezvoltat primul vaccin sigur și eficient împotriva poliomielitei.

 

În copilărie, s-a distins la învățătură și a reușit să termine liceul la doar 15 ani, fiind apoi admis la facultate, unde a studiat nu doar medicina, ci și biochimia. Mai târziu s-a specializat în bacteriologie și virusologie. În 1939 a primit titlul de doctor în medicină, iar de-a lungul carierei și-a concentrat eforturile pe studierea epidemiilor și găsirea unor soluții globale. Prima realizare importantă a fost dezvoltarea, împreună cu Thomas Francis jr, a unui vaccin împotriva gripei, care a fost aplicat pe scara largă în bazele militare.

 

În 1947, Salk s-a hotărât să caute un institut unde să conducă un laborator propriu de cercetări. Astfel a ajuns în Pittsburgh, unde, după multe încercări, a reușit să dezvolte primul său vaccin activ contra virusului poliomielitei. A testat vaccinul pe sine însuși și pe membrii familiei sale, iar în 1955 acesta a fost aprobat pentru folosință la scară largă, dovedindu-se esențial pentru campania mondială de eradicare a poliomielitei.

 

Munca lui și întregul efort de descoperire a unui vaccin au fost finanțate de către public, prin March of Dimes, o campanie de donare neobișnuită, neegalată de atunci. Așa că Salk a simțit o mare datorie față de publicul larg și a vrut să comunice direct cu oamenii, lucru care nu prea se întâmpla la acea vreme. Dar Salk chiar credea în importanța comunicării științei către public. În plus, Salk nu a patentat niciodată vaccinul său, spunând mereu că rezultatul muncii lui aparținea omenirii.

 

Iar când a primit nenumărate laude și a devenit în ochii presei eroul luptei antipolio, Jonas Salk a fost foarte clar că vaccinul a fost rezultatul unui efort colectiv, iar munca lui s-a bazat pe munca altor cercetători.

 

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

25 octombrie 2021

25 octombrie 1990 – Dr. Vaughn A. Starnes a efectuat primul transplat de plămân de la un donor viu.

 

26 octombrie 1994 – Andrew Wiles, matematician englez, a anunțat demonstrarea Marii Teoreme a lui Fermat.

 

27 octombrie 1904 – Philip Downing a inventat cutia poștală, care este în uz și astăzi.

 

28 octombrie 1914 – S-a născut medicul Jonas Salk, care a dezvoltat primul vaccin sigur și eficient împotriva poliomielitei.

 

29 octombrie 1958 – Dr. F. Mason Sones Jr., cardiolog pediatru la Clinica din Cleveland, a efectuat prima angiogramă coronariană.

 

30 octombrie 2018 – Oamenii de știință au anunțat reconstrucția virtuală în 3D, pentru prima dată, a unei cutii toracice de neanderthalian, ceea ce ne poate ajuta să înțelegem mai bine cum se mișca și cum respira. (2018)

 

31 octombrie 2019 – Cercetătorii de la KTH Royal Institute of Technology, Suedia, au dezvoltat o peliculă care se aplică celulelor solare și captează lumina infraroșie, putând crește eficiența conversiei energiei solare cu 10% sau mai mult.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

21 octombrie 2021

Alfred Nobel

 

sursa: https://www.famousscientists.org/

 

Din Calendarul Științific aflăm că pe 21 octombrie 1833 s-a născut chimistul și inventatorul suedez Alfred Nobel, cunoscut mai ales pentru inventarea dinamitei și întemeierea fundației ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

 

Tatăl său era un reputat inventator al vremii, cu succes financiar, iar mama sa provenea dintr-o familie bogată, așa că tânărul Alfred a putut beneficia de o educație care nu era accesibilă oricui la acea vreme. La 17 ani de vorbea fluent patru limbi străine, dar primise educație și în științele exacte. După împlinirea vârstei de 18 ani, a călătorit și a studiat mult, în special chimia.

 

La 34 de ani, după multe teste și experimente, unele soldate cu victime, Alfred Nobel a reușit să creeze dinamita și a brevetat invenția pentru ea, dar și pentru un un detonator bazat pe aprinderea unui fitil. Invențiile sale au avut succes la nivel mondial, iar Nobel și-a deschis fabrici și laboratoare în peste 20 de țări, reușind să acumuleze o avere impresionantă.

 

De-a lungul anilor, a reușit să breveteze sute de invenții, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială și mătasea sintetică. Totuși, Nobel continuă să fie asociat cu dinamita, pe care el o crease cu gândul că va ușura munca minerilor și să salveze vieți, în industria minieră și cea de construcții, dar care era utilizată mai mult în scopuri militare.

Astfel că în 1895, Alfred Nobel a anunțat public crearea premiului care-i va purta numele. În plus, el a hotărât ca toată averea sa să fie transformată într-un fond din care să fie răsplătite anual cele mai mari realizări în știință, precum și eforturile făcute pentru instalarea păcii pe planetă. Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, economie, fizică, chimie, medicină și pace.

 

Despre alți oameni și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

 

18 octombrie 2021

18 octombrie 2016 – Cercetătorii de la Universitatea din Warwick au descoperit locul fizic al depresiei în creierul uman.

 

19 octombrie 1943 – Cercetătorii de la Universitatea Rutgers au izolat streptomicina, primul antibiotic eficace împotriva tuberculozei.

 

20 octombrie 1906 – Lee DeForest, considerat unul dintre „părinții radioului”, a anunțat descoperirea tubului electronic cu trei elemente, cunoscut acum sub denumirea de „triodă”.

 

21 octombrie 1833 – S-a născut chimistul suedez Alfred Nobel, cunoscut mai ales pentru inventarea dinamitei și întemeierea fundației ce oferă anual faimoasele Premii Nobel.

 

22 octombrie 1981 – A fost inaugurat trenul de mare viteză de la Paris la Lyon, primul de acest fel din Europa.

 

23 octombrie 1977 – În Africa de Sud au fost găsite fosile vechi de 3,4 miliarde de ani.

 

24 octombrie 1851 – Astronomul William Lassel a descoperit Ariel și Umbriel, cel mai luminos și cel mai întunecat dintre sateliții planetei Uranus.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

 

15 octombrie 2021

Alexandru Proca

Din Calendarul Științific aflăm că în octombrie 1897 s-a născut Alexandru Proca, omul de știință care a adus contribuții substanțiale la dezvoltarea fizicii teoretice în secolul XX.

 

Părinții săi puneau mare preț pe educație, așa că la terminarea liceului, tânărul Alexandru, deși urmase secția reală, excela și în alte domenii, vorbind fluent franceza, engleza și germana. S-a înscris Facultatea de Știinţe, dar din cauza începerii Primului Război Mondial, a urmat numai anul I, apoi a fost mobilizat și trimis pe front. La întoarcere, a reluat cursurile ca student și s-a făcut remarcat prin inteligența sa sclipitoare și vederea de ansamblu asupra fenomenelor tehnice.

 

Fiind atras de fizica teoretică, a plecat la Paris, unde a absolvit Facultatea de Științe de la Sorbonna, iar ulterior, în 1925, a fost angajat de Marie Curie ca cercetător la Institutul Radiumului. Activitatea sa și rezultatele obținute i-au adus un renume bun printre cercetători, așa că în 1934 a primit o bursă Rockefeller și a plecat la Copenhaga, unde și-a continuat activitatea sub îndrumarea lui Niels Bohr. Altfel spus, a ajuns în sfera celor mai mari fizicieni ai lumii de la vremea aceea.

 

Prin cercetările sale teoretice a stabilit o legătură între teoria electromagnetică şi cea cuantică a fotonului. Generalizând ecuaţiile lui Maxwell în vid, a elaborat ecuaţiile relativiste ale câmpului vectorial bosonic, care i-au adus consacrarea definitivă și au ajuns să fie cunoscute în lumea științifică sub numele de „Ecuațiile Proca”.

 

Despre alți oameni excepționali și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

 

11 octombrie 2021

 

11 octombrie 2018 – Cea mai rapidă cameră din lume, capabilă să capteze 10 trilioane de cadre pe secundă, a fost realizată de Institutul Național de la Cercetări Științifice din Quebec, Canada.

 

12 octombrie 1928 – Un plămân de fier, construit pentru a permite victimelor poliomielitei să respire în ciuda paraliziei mușchilor respiratori, a fost folosit pentru prima dată la spitalul pediatric din Boston, SUA.

 

13 octombrie 2016 – Folosind tehnici de imagini 3D pe fotografii realizate de Telescopul Hubble timp de 20 de ani, astronomii au estimat că există 2 trilioane de galaxii în universul observabil.

 

14 octombrie 1914 – S-a născut Raymond Davis Jr., fizicianul care a detectat neutrinii cosmici.

 

15 octombrie 2019 – OpenAI a prezentat o pereche de rețele neuronale antrenate să rezolve un Cub Rubik cu o mână robotică cu o mare dexteritate, asemănătoare celei umane.

 

16 octombrie 1897 – S-a născut Alexandru Proca, fizician român, care a elaborat teoria mezonică a forțelor nucleare și ecuațiile ce îi poartă numele, ecuațiile Proca.

 

17 octombrie 1956 – S-a născut Mae Jemison, fiziciană și astronaut, care a studiat efectele gravitației zero, la bordul navei Endeavour.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați șite-ul www.calendarstiintific.ro.

8 octombrie 2021 – Sistemul metric

Din Calendarul Științific aflăm că la finalul acestei săptămâni, adică pe 10 octombrie, sărbătorim data de naștere tradițională a sistemului metric de unități. Desigur, adoptarea unui sistem universal nu s-a făcut într-o singură zi, însă data aleasă pentru celebrare simbolizează baza 10 pe care este construit sistemul: este a 10-a zi a celei de-a 10-a luni.

Sistemul Metric a fost creat pentru a înlocui un veritabil haos în domeniul măsurărilor. Înainte de adoptarea lui se foloseau o mulţime de unităţi de măsură, cu denumiri şi valori foarte diferite, în funcţie de regiune, momentul istoric de referinţă, sau utilizator. Dezvoltarea economică a țărilor a adus cu sine creșterea schimburilor economice, care a evidențiat necesitatea unui sistem comun de unități de măsură, menit să simplifice calculele și să elimine eventualele erori de evaluare.

După multe cercetări și dezbateri, pornite de la o propunere făcută de abatele Charles Maurice de Talleyrand, Franța a devenit, în 1799, prima țară care a adoptat sistemul metric, urmată de Țările de Jos, în 1816.

În anul 1832, Carl Friedrich Gauss a aplicat sistemul metric în fizică, determinând câmpul magnetic terestru utilizând ca unităţi de măsură milimetrul, gramul şi secunda, sistem de unităţi cunoscut ca Sistemul lui Gauss.

La noi, în epoca feudală, a existat un sistem propriu de măsuri. Majoritatea măsurilor şi greutăţilor aveau aproximativ aceleaşi denumiri în cele trei Ţări Române, însă mărimea acestora era diferită de la o zonă la alta.

Abia în anul 1848 a apărut prima lucrare ştiinţifică românească dedicată sistemului de măsurători, scrisă de Gheorghe Asachi și denumită „Măsurile şi greutăţile româneşti şi moldoveneşti în comparaţie cu ale celorlalte neamuri”. Iar după Unirea Moldovei cu Ţara Românească, în 1864, domnitorul A.I. Cuza a semnat legea care introducea Sistemului Metric în România.

Despre alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

4 octombrie 2021

 

4 octombrie 2018 – Cercetătorii de la Universitatea McMaster au anunțat dezvoltarea unei noi tehnologii, numită Simulator de planete, pentru a ajuta la studiul originii vieții pe planeta Pământ și nu numai.

 

5 octombrie 2016 – o echipă de cercetători a identificat că media maximă a vieții oamenilor este de 115 ani, cu o limită maximă absolută de 125 ani.

 

6 octombrie 2013 – Sub Antarctica au fost descoperite canale gigant, de până la 250 m înălțime, care se întind pe sute de kilometri. În viitor, acestea ar putea ajuta la modelarea stabilității stratului de gheață.

 

7 octombrie 1959 – Partea ascunsă a Lunii a fost fotografiată pentru prima dată, de naveta spațială rusească Luna 3.

 

8 octombrie 2019 – Cercetătorii de la Duke University Health System au identificat un mecanism pentru repararea cartilajelor la om, care ar putea permite regenerarea articulațiilor și eventual a membrelor întregi.

 

9 octombrie 1956 – Dr. Eugene B. Spitz a raportat Academiei Americane de Pediatrie construirea unei noi valve destinată să dreneze „apa care apasă pe creier” în cazurile de hidrocefalie.

 

10 octombrie 1796 – Data de naștere tradițională a sistemului metric de unități. Data a fost aleasă pentru a simboliza baza 10 pe care este construit sistemul: este a 10-a zi a celei de-a 10-a luni.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați site-ul www.calendarstiintific.ro.

1 octombrie 2021

Scurtă istorie a NASA

Photo Date: 2020-01-10
Location: Teague Auditorium
Subject: Graduation ceremony of the 2017 class of Astronaut Candidates.
Photographer: James Blair

Din Calendarul Științific aflăm că pe 1 octombrie 1958 NASA și-a început operațiunile. NASA, adică Agenția Spațială Americană, a fost fondată de președintele Dwight D. Eisenhower, în vederea explorării spațiale. Operațiunile științifice ale NASA sunt în principal de natură civilă, iar printre cele mai cunoscute misiuni spațiale se numără misiunile Apollo pe lună, Stația Internațională Spațială, sistemul de lansare a rachetelor Space Shuttle sau trimiterea robotului Curiosity pe Marte.Multe dintre realizările NASA se regăsesc în Calendarul Științific.

 

Dincolo de explorarea spațială, laboratoarele și sateliții agenției contribuie la analizarea și înțelegerea unor fenomene de pe Terra, precum degradarea stratului de ozon sau studierea efectelor evaporării sării din oceane asupra mediului înconjurător.

 

În 2017, NASA a început să lucreze la programul Artemis, care implică ajutorul companiilor de zbor spațial comercial și parteneri internaționali, cum ar fi Agenția Spațială Europeană ESA. Scopul acestui program este de a ateriza „prima femeie și următorul bărbat” pe Lună până în 2024. În plus, Artemis va fi primul pas către obiectivul pe termen lung de a stabili o prezență durabilă pe Lună, punând bazele companiilor private pentru a construi o economie lunară și, în cele din urmă, a trimite oameni pe Marte.

 

NASA este în continuare una dintre cele mai respectabile agenții din domeniu, iar informațiile obținute și furnizate publicului în urma misiunilor sale au dus la importante realizări științifice, utile umanității.

 

Despre alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

27 septembrie 2021

 

27 septembrie 1905 –  Albert Einstein a publicat studiul ”Depinde inerția unui corp de conținutul lui de energie?” , care conține celebra formulă a echivalenței masă-energie.

 

28 septembrie 1928 – Alexander Fleming a anunțat descoperirea penicilinei.

 

29 septembrie 1954 – A fost semnată convenția prin care s-a înființat Organizația Europeană pentru Cercetări Nucleare, CERN.

 

30 septembrie 2019 – O echipă de astronomi a creat prima hartă a norilor unei exoplanete, numită Kepler-7b.

 

1 octombrie 2019 – Scott S. Sheppard și echipa sa de la Carnegie Institution for Science au descoperit 20 de noi luni ale lui Saturn, ducând numărul total cunoscut la 82. Astfel, Saturn a depășit Jupiter la număr de sateliți naturali cunoscuți.

 

2 octombrie 1852 – S-a născut chimistul William Ramsay, care a descoperit argonul, kryptonul, neonul și xenonul.

 

3 octombrie 2013 – Folosind ingineria genetică, cercetătorii de la Universitatea din California, Los Angeles, au crescut producția de biocombustibili cu 50%.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.

 

22 septembrie 2021

 

 

Astăzi, 22 septembrie, se împlinesc 230 de ani de la nașterea fizicianului Michael Faraday, unul dintre cei mai remarcabili oameni de știință. Totuși, puțini știu că drumul său nu a fost de la început orientat către știință.

 

Copilăria şi adolescenţa lui Faraday au fost grele. Provenind dintr-o familie săracă, abia ştia să scrie şi să citească, iar la doar 13 ani, ca să ajute financiar familia, s-a angajat ca ucenic şi servitor fără plată în atelierul unui librar. Timp de opt ani a lucrat în subsolul librăriei și în tot acest timp a citit enorm, inclusiv Enciclopedia Britanică, de unde a învățat primele noţiuni de fizică. Ajutat de fratele său, a reuşit să plătească taxele pentru a frecventa un ciclu de conferinţe publice serale de fizică şi astronomie. Pe lângă asta, s-a străduit din răsputeri să-şi completeze cunoștințele pregătindu-se multilateral.

 

În 1813 Faraday a fost angajat, ca asistent chimist, într-un laborator de fizică şi chimie. Acolo trebuia să cunoască aparatele, să preîntâmpine şi să remedieze eventualele defecţiuni, dar lua parte și la experimentele pe care le făcea şeful său direct, renumitul Humphry Davy, căruia, în scurt timp, i-a devenit indispensabil. În 1825, roadele valoroase ale muncii sale au fost remarcate și a preluat conducerea laboratorului. În anii următori, realizările lui Faraday au fost strălucite, printre cele mai mari descoperiri făcute de el numărându-se inducţia electromagnetică, legile electrolizei, autoinducţia sau liniile de forţă electrice.

 

Despre alți oameni extraordinari și alte descoperiri care ne-au schimbat viața aflați în episodul următor dar și pe www.calendarstiintific.ro.

 

 

20 septembrie 2021

 

 

20 septembrie 2018 – Cercetătorii de la Spitalul pentru Copii din Cincinnati au prezentat primul țesut esofagian uman dezvoltat în întregime din celulele stem pluripotente.

 

21 septembrie 2001 – Sonda Deep Space 1 a ajuns la doar 2,200 km depărtare de cometa Borrelly.

 

22 septembrie 1791 – S-a născut Michael Faraday, fizician și chimist, care a construit primul motor electric, primul generator și primul transformator.

 

23 septembrie 1846 – Astronomul Johann Gottfried Galle a localizat planeta Neptun după doar o oră de căutări, confirmând orbita calculată de Urbain Jean Joseph Le Verrier.

 

24 septembrie 1998 – O echipă internațională de chirurgi din Lyon a reușit primul transplant mondial de mână.

 

25 septembrie 2013 – La București a început prima ediție a Festivalului Științelor – Bucharest Science Festival. Ediția din acest an începe miercuri și va continua până duminică, cuprinzând numeroase evenimente care se vor derula atât fizic cât și online.

 

26 septembrie 2018 – Un nou raport arată că compușii din fosfor, componente cheie pentru viață, au apărut în spațiul interstelar și apoi au fost distribuiți în spațiul exterior, inclusiv pe Pământul timpuriu.

 

În fiecare zi, mii de oameni cercetează lumea, iar descoperirile lor ne îmbunătățesc viața, așa cum au făcut-o de peste 2000 de ani. Pentru mai multe informații din lumea științei, vă invit să vizitați siteul www.calendarstiintific.ro.