Program de învățare a limbii chineze
20 February 2021
Salonul virtual al studiilor în Franța începe pe 25 februarie
24 February 2021

Viețile digitale ale copiilor în timpul COVID-19 (primăvara 2020). Riscuri și oportunități

Raportul Viețile digitale ale copiilor în timpul COVID-19 (primăvara 2020). Riscuri și oportunități. Raport KiDiCoTi pentru România a fost realizat de Institutul de Sociologie al Academiei Române, în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (JRC). Raportul face parte din proiectul „Kids’ Digital Lives in CoVID-19 crisis Times (KiDiCoTi). A comparative mixed-methods study on digital practices, safety and well-being” care se desfășoară simultan în 15 state europene sub coordonarea JRC.

Rezultatele cercetării pe scurt

Raportul Viețile digitale ale copiilor în timpul COVID-19 (primăvara 2020). Riscuri și oportunități. Raport  KiDiCoTi pentru România prezintă datele rezultate în urma investigării unui eșantion online de 518 familii  din România, din fiecare familie fiind intervievați un copil (cu vârsta între 10-17 ani) și un părinte;  culegerea datelor a avut loc în a doua jumătate a lui iulie 2020.

Capitolul „Oportunități de folosire a tehnologiei digitale în perioada lockdown-ului” arată că:

• 9 din 10 părinți consideră că tehnologiile digitale au fost utile în perioada lockdown-ului; în cadrul  eșantionului, cea mai mare variație fiind în raport cu statustul socio-economic, părinții din familii cu  venituri sub medie având o apreciere mai scăzută (deși, încă, foarte ridicată) a utilității tehnologiei  digitale.

• 7 din 10 părinți afirmă că în această perioadă au aflat mai multe despre viața digitală a copiilor lor, iar  aproape 3 din 4 afirmă că au aflat despre noi aplicații sau platforme.

• Printre cele mai apreciate oportunitățile au fost menționate: păstrarea contactului cu familia extinsă  și prietenii, activitățile digitale realizate împreună cu copilul, descoperirea de noi instrumente și  pătrunderea în lumea digitală a copilului.

• Cei cu venituri sub medie au un scor total al oportunităților mai scăzut; variații ușoare apar în funcție  de genul părintelui, bărbații având un scor mai mare al oportunităților.

Competențele digitale

• 8 din 10 copii știu să intre într-o videoconferință și 7 din 10 au competențe legate de folosirea media  sociale. Cel mai puțin siguri pe competențele lor sunt copiii în ceea ce privește folosirea serviciilor  publice online (mai puțin de 4 din 10). Competențele de informare sunt deținute de doar 5-6 copii din  10.

• Competențele digitale variază diferit la părinți și copii: la părinți cea mai mare variație apare în raport  cu statusul socio-economic – părinții cu venituri sub-medie având competențe digitale mai scăzute; la  copii, cea mai mare variație apare cu vârsta / ciclul școlar, copiii de școală primară având cele mai  scăzute competențe.

• Ambele grupuri au raportat o îmbunătățire a competențelor digitale în timpul lockdown-ului, părinții  prezentând o îmbunătățire a competențelor digitale mai mare decât copiii.

Activități online

• Activitățile de informare: 7 din 10 copii spun că li s-a întâmplat mai mult decât înainte să învețe ceva  nou căutând pe internet, dar mai puțin de 4 din 10 au căutat știri online mai mult decât înainte. • Entertainment: Cel mai mult au crescut în perioada lockdown-ului activitățile de folosire a mesageriei  instant, vizionarea de videoclipuri sau filme online și jucatul jocurilor video (în jur de 7 din 10 copii).

• Comunicare: menținerea contactului cu profesorii (3 din 4 copii au făcut acest lucru mai mult decât  înainte), cu prietenii (7 din 10 afirmând același lucru) și cu familia (55%).

• Variația dinamicii activităților online ale copiilor: copiii cu venituri peste medie au făcut în perioada  lockdown-ului mai multe activități decât înainte (în raport cu copiii cu venituri medii sau sub medie);  fetele au un scor al dinamicii activităților mai mare decât al băieților și copiii de gimnaziu mai mare  decât cei de liceu sau primară.

• Activitățile online ale părinților cu cea mai mare creștere sunt căutatul de știri online (64%) și  cumpărăturile online (63%).

• Cea mai mare intensificare a activităților este în grupul părinților cu venituri peste medie.

Capitolul „Riscurile tehnologiilor digitale în perioada lockdown-ului” arată că:

Folosirea excesivă a internetului

• 1 din 4 copii nu a sărit peste somn sau mese din cauza folosirii internetului; unul din zece copii declară  că niciodată nu a simțit că a petrecut prea mult timp pe internet.

• Percepția generală că ar fi petrecut prea mult timp pe internet a crescut la 6 din 10 copii în perioada  lockdown-ului, comparativ cu perioada anterioară.

• 7% dintre părinți nu au fost niciodată îngrijorați de folosirea excesivă a internetului; 55% au fost mai  îngrijorați de acest aspect în perioada lockdown-ului, iar 35% s-au declarat la fel de îngrijorați. • Creșterea cea mai mare a îngrijorării părinților este printre cei cu copii în ciclul primar, printre mame  și printre părinții de băieți.

Situații neplăcute pe internet

• 4 din 10 copii nu au întâlnit niciodată o situație pe internet care să îi deranjeze, iar aproape un sfert  au întâlnit în perioada lockdown-ului astfel de situații mai mult decât înainte.

• Incidența situațiilor deranjante de pe internet a crescut în perioada lockdown-ului pentru copiii din  ciclul primar, pentru fete și pentru copiii cu venituri peste medie.

Cyberbullying

• Între 50% și 60% dintre copii spun că nu au întâlnit niciodată situații de cyberbullying (ca victimă sau  ca agresor).

• Între 12% și 17% dintre copii au fost mai frecvent victime ale cyberbullying-ului în perioada lockdown ului decât înainte, în timp ce pentru 2 din 10 copii, perioada lockdown-ului nu a adus nicio schimbare. • Riscul copiilor de a fi implicați în cyberbullying a rămas aproape neschimbat față de perioada  anterioară.

• Pentru fete și pentru copiii din ciclul primar crește ușor riscul de a deveni victime ale cyberbullying ului; pentru liceeni, fete și cei cu venituri peste medie crește ușor riscul de a deveni agresor în  cyberbullying în această perioadă.

• Îngrijorările părinților sunt cu mult mai mari față de incidența riscului; doar 8% spunând că nu au avut  niciodată acest tip de îngrijorare (deși mai mult de jumătate dintre copii declară că nu au fost niciodată  victime). De asemenea, aproape jumătate dintre părinți au declarat că au fost mai îngrijorați legat de  cyberbullying în această perioadă.

• Părinții cu venituri medii și peste medie, părinții de fete și cei de copii din școala primară tind să fie  mai îngrijorați decât restul părinților.

Riscuri legate de conținuturi create de utilizatori

• În jur de 3 din 10 copii declară că nu au fost niciodată expuși la conținuturi care înfățișează violență  extremă sau la discurs instigator la ură, în timp ce 4 din 10 copii declară că nu au fost niciodată expuși  la conținuturi care incită la comportamente nesănătoase (e.g. anorexie sau auto-mutilare).

• Între 20%-20% dintre copii declară că au văzut mai multe astfel de conținuturi în perioada lockdown ului decât înainte; pentru o treime dintre ei, expunerea la acest risc a rămas constantă.  • Părinții sunt îngrijorați în proporție mai mare decât cea a incidenței riscului printre copii, doar 11%  declarând că nu au fost niciodată îngrijorați de faptul că copilul ar putea deveni victimă a discursului  instigator la ură, aproape jumătate declarând că în perioada lockdown-ului au fost mai ingrijorați de  acest risc.

Abuzul de date personale

• 60%-70% dintre copii declară că nu au fost niciodată victime ale abuzului de date personale. Atunci  când au fost victime, cea mai frecventă situație a fost virusarea dispozitivului, iar cele mai puțin  întâlnite au fost cele care implică înșelătoria pe internet/ pierderea banilor și așa numitele „hate pages”. Între 9% și 15% dintre copii declară că aceste situații s-au intensificat în perioada lockdown ului.

• 5 din 10 părinți declară că îngrijorarea lor privind dezvăluirea de către copil a datelor personale pe  internet a crescut în perioada „statului acasă”, 4 din 10 rămânând la fel de îngrijorați ca înainte. Alte îngrijorări ale părinților

• Pentru mai mult de 50% dintre părinți a crescut îngrijorarea cu privire la dezinformare. • Grooming-ul, sau riscul ca un copil să intre în contact cu un adult care urmărește să îl exploateze sau  abuzeze sexual, are cea mai mare dinamică în îngrijorarea părinților.

Impactul negativ al tehnologiei asupra familiei

• Mai mult de jumătate dintre părinți au raportat „oboseala digitală” resimțită de membrii familiei.  Majoritatea părinților au respins însă afirmația că folosirea tehnologiei digitale a dus la apariția de noi  conflicte la nivelul familiei în perioada lockdown-ului.

• Părinții cu copii de școală primară, mamele, părinții de băieți și părinții cu venituri sub medie au  raportat în mai mare măsură un impact negativ al tehnologiei digitale asupra vieții de familie.

Capitolul „Medierea parentală” arată că:

• Aproape jumătate dintre părinți nu și-au modificat practicile de mediere parentală restrictivă. • Între 45% și 60% dintre părinți raportează o intensificare a practicilor de mediere activă. • Părinții cu venituri peste medie și cei ai copiilor de școală primară sunt cei mai predispuși la  intensificarea practicilor de mediere pe timpul lockdown-ului.

• Cel mai mult se intensifică în perioada lockdown-ului practicile de mediere de tip activ, urmate de  medierea pentru siguranța pe internet și de cea de tip ”control și monitorizare”.