Daniela Rei Vișan în dialog cu doamna doctor Ana-Maria Vintilă
Duminică 5 martie 2023 de la ora 18.00 vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu doamna doctor Ana-Maria Vintilă, medic primar cardiolog la Spitalul Clinic Colțea din București, Șef de Lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila, Președinte al Grupului de Lucru pentru Hipertensiune Arterială din cadrul Societății Române de Cardiologie.
05 Martie 2023, 06:31
Dialogul nostru se va focaliza pe trei direcții principale, teme de maximă importanță pentru pacienții cu boli cardiovasculare. În deschiderea emisiunii vom aborda câteva aspecte privind relația dintre bolile cardiovasculare și cele renale; vom continua cu câteva informații despre tratamentul cu substanțe antiinflamatoare nesteroidiene ( AINS) și riscurile de a face un puseu hipertensiv; ultimul subiect de pe agenda noastră este legat de sedentarism și de beneficiile pe care le aduce mișcarea în prevenirea instalării bolilor cardiovasculare, a diabetului, bolilor metabolice, anxietății, depresiei .
Conform statisticilor oficiale aproximativ o jumătate din persoanele cu hipertensiune știu că suferă de acesată boală, din cei care știu doar o jumătate se tratează, iar din cei care se tratează doar o jumătate se tratează corect. Rezultă deci, printr-un calcul foarte simplu, că numai o optime din populația cu hipertensiune arterială se tratează corect. Datorită acestui fapt, după o anumită perioadă de timp se poate instala și boala cronică renală. Doamna doctor Ana-Maria Vintilă sublinează faptul că hipertensiunea arterială și diabetul zaharat sunt principalii vinovați de deteriorarea ireversibilă a activității rinichiului și de necesitatea dializei. Protecția rinichiului înseamnă deci tratarea corectă, continuă a hipertensiunii arteriale.
Pe de altă parte se poate observa și relația inversă. Pacienții cu boli renale cronice de diverse etiologii pot face cu mai multă ușurință hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă sau chiar infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral. Există anumite boli renale care pot genera și fibroza mușchiului cardiac. Sunt și boli renale interstițiale în urma cărora echilibrul acido-bazic al organismului este dereglat , astfel încât pot să apară palpitații sau chiar a aritmii. Stenoza arterei renale datorată unui aterom poate provoca valori crescute ale tensiunii arteriale rebele la tratamentul antihipertensiv obișnuit. Colagenozele care afectează vasele renale precum și alte boli care modifică interstițiul renal pot determina tulburări cardiace similare. Se poate vorbi deci de existența unui sindrom cardio-renal dar și a unui sindrom reno-cardiac.
Consumul excesiv de sare determină creșterea tensiunii arteriale dar și suprasolicitarea rinichilor, prin activarea mai multor cascade hormonaleși enzimatice. În cazul în care o persoană hipertensivă urmează un tratament cu substanțe antiinflamatoare nesteroidiene sau cu derivați cortizonici riscurile devin cu mult mai mari. În cazuri extreme se poate ajunge la creșteri tensionale cu 3 până la 5 cm coloană de mercur și chiar la apariția unor evenimente cardiovasculare periculoase.
Cum anume putem atenua aceste riscuri vom afla duminică 5 martie de la ora 18,00 la Radio România Cultural.
O emisiune de Daniela Rei Vișan.
