Doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu : „ Dacă cineva începe să respire mai greu, dacă se simte obosit, ameţit şi inima începe să bată neregulat ar trebui să meargă de urgenţă la medic”

Duminică 28 septembrie 2025 de la ora 18.00 vom continua să discutăm la Radio România Cultural în paginile sonore ale emisiunii REConCHILLiant, despre fibrilaţia atrială dar şi despre miocarditele virale alături de domnul doctor Gabriel Tatu- Chiţoiu. El este medic primar cardiolog, doctor cu o vastă experienţă, de aproape 40 de ani, la Spitalul Clinic Floreasca secţia ATI, fiind implicat activ în modernizarea serviciilor de asistenţă coronariană acută din România dar şi în instruirea tinerilor medici.

Săptămâna trecută v-am prezentat câteva informaţii privind noutăţile din cardiologie raportate la Congresul Mondial de Cardiologie de la Madrid precum şi la Congresul Naţional de Cardiologie desfăşurat în perioada 17-20 septembrie la Sinaia. Vom nuanţa aceste informaţii şi vom încerca să vă oferim cele mai relevante date pentru pacienţii din România.

Monitorizarea persoanelor cu tulburări ale activităţii cardiovasculare se află de mult timp pe agenda medicilor, dar şi a IT-iştilor. În ultimii ani s-au dezvoltat diverse tipuri de dispozitive care pot înregistra activitate electrică a inimii, valorile tensiunii arteriale sau ale glicemiei. Unele dispozitive sunt foarte sofisticate şi necesită asitenţă medicală de specialitate; altele pot fi utilizate în viaţa de zi cu zi, mai ales pentru depistarea tulburărilor cardiovasculare precoce, subclinice, care evoluează tăcut într-o primă etapă, dar care pot declanşa anumite evenimente medicale grave.

Palpitaţiile sunt resimţite de foarte mulţi dintre noi în condiţii de deshidratare, oboseală extremă, consum de substanţe psihoactive, alcool sau nicotină. Dacă sunt însoţite de ameţeli, respiraţie grea, oboseală extremă, un consult medical de specialitate ar putea clarifica diagnosticul şi în felul acesta s-ar putea institui un tratament corect. Fibrilaţia atrială dar şi modificările apărute în anumite tipuri de miocardite virale pot fi depistate într-o primă etapă de aceste dispozitive moderne. Medicul specialist este cel care pune diagnosticul şi stabileşte schema terapeutică.

Persoanele obeze, în special cele cu obezitate abdominală însemnată, au un risc ceva mai ridicat în apariţia complicaţiilor de tipul diabetului zaharat, a aritmiilor sau a insuficienţei cardiace datorită substanţelor pro-inflamatorii eliberate de ţesutul adipos. Remodelarea vasculară caracteristică persoanelor cu diabet zaharat constituie un factor de risc suplimentar în ceea ce priveşte apariţia şi evoluţia unui eveniment cardiovascular major, de tipul infarctului miocardic acut sau a accidentului vascular cerebral. Combaterea sedentarismului, dieta bogată în fructe şi legume, evitarea meselor copioase, a consumului excesiv de alcool reprezintă aliaţi importanţi în menţinerea sănătăţii. Uneori pot face diferenţa între recuperare integrală sau un prognostic rezervat.

După cum am precizat şi cu un alt prilej, bolile virale pot modifica activitate inimii. Inflamaţia generată în organism cu acest prilej poate modifica structura şi activitatea muşchiului cardiac, activitatea electrică sau consistenţa foiţelor care căptuşesc inima. De cele mai multe ori aceste tulburări sunt subdiagnosticate. Cardiomiopatia dilatativă reprezintă uneori consecinţa tardivă a unor astfel de evenimente.

Vaccinarea antigripală, în special a persoanelor cu boli cardiovasculare, diabet sau obezitate contribuie la diminuarea complicaţiilor, mai ales în sezonul rece cu multiple tulpini circulante în rândul populaţiei.

O emisiune de Daniela Rei Vişan