Doctor Liliana Râpaș: „Nivelul ridicat de zgomot în mediul ambiental poate crește pe termen lung riscul de boală Alzheimer”
03 Octombrie 2025, 20:07
Duminică, 5 octombrie 2025, de la ora 18:00, vă propunem la Radio România Cultural o reîntâlnire cu doamna doctor Liliana Râpaş, medic primar în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti, specialist cu o vastă experienţă internaţională în cadrul ICOH (International Commission on Occupational Health), dar şi în Ministerul Sănătăţii din România. În cele 30 de minute de emisie vom aborda un subiect extrem de incitant, care ne afectează viaţa fiecăruia dintre noi.
Ritmul lumii actuale, tot mai rapid şi mai sofisticat, ne solicită organismul pe diverse paliere, impactând profund sănătatea fizică, psihică şi emoţională. Dezvoltarea şi diversificarea ramurilor industriale, a mijloacelor de transport, reclamele de tot felul, apariţia şi diversificarea gadgeturilor ne bombardează creierul cu foarte multe semnale luminoase sau acustice, determinând apariţia unor boli cronice.
Specialiştii ne avertizează asupra impactului acestor stimuli excesivi asupra analizatorului auditiv, vizual, dar şi asupra inimii, aparatului digestiv şi a sistemului neuroendocrin. Sunt descrise modificări ale activităţii creierului cu consecinţe directe asupra memoriei, concentrării, tonusului muscular, capacităţii de a efectua anumite activităţi ce necesită un grad înalt de precizie. Locurile de muncă cu un nivel ridicat de zgomot cresc riscurile apariţiei accidentelor de muncă şi ale bolilor legate de profesie.
Impactul zgomotului asupra organismului uman a fost studiat de echipe interdisciplinare de medici, ingineri, sociologi, economişti, psihologi şi arhitecţi. Rezultatele acestor studii au fost valorificate şi sintetizate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care, încă din martie 2017 a lansat un amplu raport privind „costul global” determinat de hipoacuzie, raport ce nuanţează efectele intervenţiei versus non intervenţiei atât la nivelul sistemelor de sănătate, a sistemelor de asigurări sociale, cât şi măsurile legislative concrete ce reglementează politicile de securitate şi sănătate în muncă. Organizaţia Naţiunilor Unite consideră hipoacuzia o dizabilitate.
Persoanele cu hipoacuzie beneficiază în unele ţări de măsuri speciale de protecţie în ceea ce priveşte educaţia, posibilităţile de angajare, fiind adoptate măsuri speciale de protecţie socială şi medicală pentru această categorie de persoane. Sunt recomandate şi adoptate intervenţii medicale fracţionate pentru screeningul auditiv, consultul şi tratamentul ORL, acordarea de finanţare pentru dispozitivele auditive. Cele mai performante tehnici medicale studiate în ultimii ani se referă la transplantul cohlear şi implantul de cohlee.
Care sunt efectele expunerii prelungite la zgomot?
Ce tulburări fiziologice şi anatomopatologice apar şi după cât timp?
La ce nivel de expunere sonoră?
Ce măsuri de protecţie există? Cine trebuie să le implementeze?
Care este cadrul legislativ naţional şi internaţional care reglementează acest domeniu?
Ce reprezintă susceptibilitatea individuală la zgomot?
Cum ne subminăm singuri sănătatea auditivă ?
Cum putem contrabalansa efectele zgomotului excesiv asupra scoarţei cerebrale?
Iată câteva întrebări pe care le vom nuanţa cu ajutorul doamnei doctor Liliana Râpaş, medic primar medicina muncii în cadrul Direcţiei de Sănătate Publică Bucureşti.
O emisiune de Daniela Rei Vişan.
