REConCHILLiant cu Daniela Rei Vişan şi domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu

Duminică 26 ianuarie 2025 de la ora 18.00 vom difuza cea de a doua parte a interviului realizat cu domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu focalizat asupra impactului infecţiilor cu coronavirus, inclusiv a tulpinilor gripale asupra aparatului cardiovascular. Dacă săptămâna trecută discutam despre riscurile şi mecanismele fiziopatologice privind instalarea miocarditei, a fibrilaţiei atriale sau a tulburărilor de coagulare, în această ediţie ne vom concentra asupra bolilor cronice care influenţează evoluţia unei viroze.

După cum ne avertizează domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu în infecţiile virale administrarea de antibiotice nu este justificată, întrucât nu au nici un efect asupra tulpinilor virale. Mai mult decât atât, anumite substanţe utilizate în prevenţia infecţiilor fungice, în tratamentul anumitor infecţii bacteriene sau a unor boli inflamatorii cronice pot modifica activitatea electrică a inimii, fenomen relativ uşor de vizualizat prin intermediul electrocardiogramei, unde se constată o prelungire a segmentului QT. Asocierea nepotrivită a unor astfel de medicamente, mai ales în doze mari, poate determina aritmii grave ce pun viaţa în pericol.

Combaterea febrei ce NU depăşeşte 38-38.5 grade NU reprezintă cea mai înţeleaptă opţiune terapeutică subliniază domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu, întrucât creşterea fiziologică a temperaturii mediului intern la contactul cu un virus reprezintă o adaptare a organismului în vederea înlăturării agentului agresor.

Administrarea de antibiotice este recomandată doar în cazul apariţiei unor complicaţii, respectiv a unor suprainfecţii bacteriene. De cele mai multe ori cabinetele medicale sunt supraaglomerate, aşa încât nu este posibilă monitorizarea medicală adecvată, motiv pentru care unii medici preferă să recomande prematur administrarea unui antibiotic.

Asocierea unor boli cronice de tipul diabetului zaharat, a hipertensiunii arteriale, a obezităţii, a bolilor oncologice sau a infecţiei HIV reprezintă o vulnerabilitate semnificativă pentru aceste persoane. Remodelarea vasculară apărută la pacienţii cu diabet zaharat explică creşterea frecvenţei complicaţiilor cardiovasculare,

Am discutat cu domnul doctor Gabriel Tatu-Chiţoiu despre impactul obezităţii abdominale asupra tonusului simpatic şi a descărcărilor suplimentare de adrenalină şi noradrenalină, dar şi despre existenţa unei inflamaţii cronice generalizate ca urmare a cantităţilor crescute de interleukine observate la pacienţii obezi, dar şi la unii pacienţi cu insuficienţă cardiacă.

Vom relua în această ediţie câteva informaţii relevante privind debutul şi evoluţia silenţioasă a insuficienţei cardiace, ce adaugă un risc suplimentar semnificativ. Neglijarea controalelor periodice, lipsa de educaţie, stilul de viaţă nesănătos, sedentarismul, alimentaţia de tip fast food şi complianţa redusă la tratament explică numărul mare de persoane cu boli cardiovasculare. Decesul prin infarct miocardic acut sau accident vascular cerebral generează aproximativ 60 % din totalul deceselor.

Examenele medicale anuale pot ajuta în depistarea unor forme incipiente de insuficiență cardiacă, modificări ale ritmului cardiac, îngroșarea musculaturii inimii, creșteri ale tensiunii arteriale, alterări ale valvelor cardiace dar și modificări ale metabolismului glucidic sau lipidic.

După cum am precizat şi săptămâna trecută, una din complicaţiile subdiagnosticate, dar care apare mult mai des decât bănuim este miocardita, adică o inflamaţie a muşchiului cardiac şi care de cele mai multe ori se vindecă de la sine fără a lăsa sechele în aproximativ şase-opt săptămâni.

În general pacientul cu miocardită resimte o stare de oboseală generală, palpitaţii, uneori dificultăţi de respiraţie. Repaosul la pat, hidratarea corectă şi medicaţia simptomatică sunt suficiente de cele mai multe ori.

Formele grave de viroze pot genera cardiomiopatii dilatative explicate în contextul unor impregnări virale ale muşchiului inimii.

Domnul doctor Gabriel Tatu-Chițoiu a lucrat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București timp de 38 de ani, fiind unul din medicii implicați activ în reorganizarea Unității pentru Supravegherea Coronarienilor. Încă din martie 1990 a pledat pentru introducerea terapiei trombolitice în tratamentul de rutină al infarctului miocardic acut .

În 1998 a contribuit la crearea Consiliului Național Român de Resuscitare, fiind și primul Președinte al Consiliului ( 1998-2002). Este membru în Boardul Societății Române de Cardiologie din 1994, deținând funcția de Președinte în perioada 2014-2017. A instruit şi continuă să instruiască sute de medici și a salvat viața a mii de pacienți.

O emisiune de Daniela Rei Vişan