Timpul prezent - Consiliu European extraordinar la Bruxelles. În dezbatere: sprijinul pentru Ucraina, bugetul european, politica agricolă comună
31 Ianuarie 2024, 20:10
O reuniune extraordinară a Consiliului European are loc în 1 februarie la Bruxelles. Pe masa de lucru a șefilor de stat și de guvern: bugetul Uniunii Europene și ajutorul pentru Ucraina. Ungaria se numără printre țările europene care se opun acordării unui sprijin în valoare de 50 de miliarde de euro pentru țara aflată în război. Ce șanse sînt, la summitul de joi, să se găsească o soluție pentru deblocarea ajutorului pentru Ucraina? Un alt subiect important e legat de noua politică agricolă comună în contextul mișcărilor de protest ale fermierilor. Ce se poate negocia, la nivelul instituțiilor europene, în chestiunea subvențiilor și a condiționalităților? L-am întrebat pe politologul Andrei Țăranu, profesor la SNSPA.
Andrei Ţăranu: „Nu doar Viktor Orban, ci și premierul Slovaciei, Robert Fico, care a şi cîştigat alegerile pe această temă, se opune acordării oricărui ajutor Ucrainei, atît din punct de vedere financiar, cît şi militar. Sînt și alte voci care nu se exprimă în interiorul UE care par să rezoneze cu Robert Fico și cu Viktor Orban. Şi aceste voci nu sînt doar din Europa Centrală şi de Est. (...) Avem aici un triunghi extrem de dubios, extrem de problematic pentru întreaga Uniune Europeană și care reprezintă forme de metastaze ale Ungariei în interiorul Uniunii Europene”.
În mai multe țări europene sunt proteste ale fermierilor care au diverse nemulțumiri. Printre solicitările comune se numără taxe mai mici, ajutor pentru carburanți, simplificarea birocrației pentru acces la subvenții, relaxarea unor condiționalități etc. În Franța fermierii au blocat mai multe autostrăzi spre Paris. Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pentru a discuta despre revendicările fermierilor. Ce se poate negocia la nivelul instituțiilor europene în această privință?
Andrei Țăranu: „Marea problemă care apare în acest moment este faptul că am avut, imediat după 1995, cînd a fost al doilea val de integrare (cu Austria și alte țări din Est) o formulă de Europa cu două viteze. Și asta pentru că politica agricolă comună (PAC) – o coloană vertebrală a Uniunii Europene – nu s-a aplicat imediat acestor țări. Iar în al treilea val, din care fac parte și România și Bulgaria - care chiar dacă au intrat în 2007, au avut exact aceleași condiționalități ca și statele care au aderat înainte - politica agricolă comună nu s-a aplicat niciodată. (...) Avem mai multe viteze pentru că avem subvenții diferite. Subvenția pentru un agricultor francez este de aproape 300 de euro pe hectar, în timp ce în România este de 100 de euro pe hectar. În timp ce la nivel de condiționalități, și francezii și românii trebuie să respecte exact aceleași reguli. De aici, evident, apar frustrări. În România, pentru că s-ar dori o dezvoltare mai rapidă. În Franța, pentru că, iată, cum am văzut zilele trecute, începe să se simtă tot mai puternic această competiție care vine din Estul și centrul Europei, dar și – de ce nu – și din Sudul Europei, în special din Spania și Italia. Franța, care a fost regina agriculturii europene, începe să gîfîie.”
„Subiectul este foarte complicat, de la țară la țară. Astfel încît avem o multitudine de frustrări. Care nu pot fi rezolvate decît printr-o negociere extrem de grea. Poate va fi nevoie de schimbarea completă a politicii agricole comune”.
1 februarie 2024, ora 18.00
Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin
