Timpul prezent - Granițele Europei, extinderea Uniunii Europene și fragilitatea democrației: un dialog cu Jana Juzová | PODCAST

Care sunt graniţele Europei şi-n ce măsură se suprapun cu cele ale Uniunii Europene? Care sunt şansele de extindere pentru UE, spre Balcanii de Vest dar şi spre ţări care au făcut parte din Uniunea Sovietică? Care e puterea democraţiei, când e ameninţată şi din exterior, dar şi din interior?

Am întrebat-o pe Jana Juzová, expertă în relaţii internaţionale, cercetătoare la Institutul pentru Politici Europene EUROPEUM. Ea a venit la Bucureşti la invitaţia Centrului Ceh pentru a susţine o conferinţă despre granițele Europei și dezbaterile privind extinderea UE. De asemenea, am vorbit cu Jana Juzová şi despre consecinţele pentru societatea slovacă ale atentatului de miercuri asupra premierului slovac Robert Fico.

Jana Juzová: „Situaţia este dificilă în Slovacia, în momentul de faţă. Pe de-o parte avem opoziţia, care-şi exprimă compasiunea pentru premier. Pe de altă parte avem reprezentanţii guvernului care dau vina pe liberali şi pe mass-media pentru ce s-a întâmplat. Din păcate, ne putem aştepta la măsuri ale guvernului împotriva independenţei presei, împotriva anumitor ONG-uri precum şi la polarizarea şi mai mare a societăţii slovace.”

Puteți descrie, mentalitar, politic, Europa? De unde și până unde se întinde?

Jana Juzová: „Sigur, sunt graniţele geografice şi deja putem observa o mutare a acestora, prin candidaturile Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei la Uniunea Europeană. Şi începem să ne întrebăm dacă, din punct de vedere geografic, Georgia aparţine Europei sau nu? Pe de altă parte este vorba şi despre anumite idealuri şi principii pe care trebuie să le respecte statele UE. Din acest punct de vedere Ucraina, Republica Moldova şi Georgia s-ar încadra în spaţiul european şi, de multe ori, aceste principii au o greutate mai mare decât graniţele geografice.”

Se vorbește mult în ultimii ani despre fragilitatea democrației, despre faptul că drepturile și libertățile nu sunt câștigate pentru totdeauna, ci pot fi pierdute când ajung la putere, prin alegeri democratice, lideri autoritari sau iliberali. Care e, totuși, puterea democrației?

Jana Juzová: „De multe ori, în Europa, luăm democraţia drept ceva ce ne este dat şi uităm că am fost nevoiţi s-o câştigăm. În acelaşi timp, anumite segmente din state ale Uniunii Europene au început să aibă senzaţia, după pandemie, după izbucnirea războiului din Ucraina, că nu sunt suficient de bine reprezentate, că guvernul nu militează pentru acele lucruri care le-ar face lor bine. Însă uităm faptul că însuşi modul în care putem discuta aceste lucruri, faptul că avem mai multe partide în guvernul fiecărei ţări, partide dintre care unele sunt în favoarea discursului Rusiei, discurs care e în aniteză cu ceea ce-şi doreşte de fapt UE – toate acestea sunt de fapt victorii ale democraţiei, nu trebuie să uităm acest lucru. Aşa că, după părerea mea, puterea democraţiei constă în faptul că, până la urmă, este singurul sistem politic în care populaţia este cel mai bine reprezentată. Şi, de asemenea, timp de 70 de ani am reuşit să trăim în pace. Această pace este ceea ce ne oferă democraţia.”

16 mai 2024, ora 18.00

Realizatori: Adela Greceanu și Matei Martin

Citește și: Timpul prezent - Angela Grămadă despre protestele din Georgia: „Oamenii sunt decişi să nu părăsească strada”