Cartea –suflet, materie şi volum

Cartea nu îşi atinge ţelul doar prin transmiterea unui unic mesaj, cel dat de litera scrisă; cartea, operă complexă poate şi trebuie să fie, în totalitate un obiect de artă. Aceasta pare să fie ideea care a generat Bienala de carte bibliofilă şi de carte obiect de la Muzeul Naţional al Literaturii Române.

Bienala de carte bibliofilă şi de carte obiect apare pe scena românească într-un moment interesant, din cel puţin două puncte de vedere. Cărţi-obiect au început să apară în diverse expoziţii, ca temă în sine, generată de interesul plastic al unora dintre artiştii vremii noastre, încă de acum câţiva ani. Interesul era aşadar, semnalat cu prisosinţă şi, mai mult decât atât, realizări uimitoare au putut fi remarcate de-alungul anilor.

Dintr-un al doilea punct de vedere, cartea frumoasă, cartea atrăgătoare d.p.d.v.vizual a căpătat o aureolă cu atât mai strălucitoare, cu cât manifestarea Cele mai frumoase cărţi din România şi-a dovedit prestigiul prin chiar vitalitatea sa impresionantă.

Starea de fapt, prin urmare era una propice apariţiei acestui eveniment care a atras atenţie, încă de la prima sa ediţie. Numărul participanţilor cu lucrări complexe a fost unul mare iar lucrările au reuşit să suscite curiozitatea tuturor. Sub semnul Unităţii, Bienala şi-a deschis porţile cu premii şi trofee în chiar Ziua Culturii Naţionale.

Unul dintre curatorii evenimentului vizual, Pavel Şuşară (căci o adevărată echipă a lucrat la punerea în fapt a ideii; Mirela Trăistaru, Monica Vasinca, Gabriela Dumitrescu şi nu în ultimul rând, Dalina Bădescu- coordonatoarea proiectului au muncit cot la cot) are -în catalogul reuşit care însoţeşte obiectele de artă chiar de la deschiderea expoziţiei- motivaţii interesante pentru lansarea pe piaţa de artă şi de carte a acestei Bienale, într-o lume a cărţii „radical schimbată” după 1990.

Managerul instituţiei organizatoare, Ioan Cristescu a simţit că iniţiativa unei astfel de manifestări ar putea fi interpretată ca „exotică” (în Cuvântul înainte). Realitatea culturală însă, cerea, şi nu doar după părerea mea, o astfel de propunere vizuală.

Dalina Bădescu, interlocutoarea noastră de astăzi ne informează dinăuntrul Bienalei de anul acesta, dar ne deschide ochii şi asupra ţelurilor pe care manifestarea le doreşte a le îndeplini peste 2 ani.

Realizator Roxana Păsculescu