Generația Z: Ascensiunea curentului de extremă dreaptă/dreapta dură - cum se raportează tinerii, în contextul alegerilor europene

Autor: Horia Daraban

În acest an, în luna iunie, în toate statele membre ale Uniunii Europene vor avea loc alegeri europarlamentare. Scrutinul se desfășoară pe fondul unor evenimente excepționale, care au afectat în mod direct sau indirect cetățenii europeni în ultimii ani. Acestea sunt transformate în teme politice, de dezbatere, inclusiv în plan electoral. Important de menționat că, potrivit unui sondaj Eurobarometru publicat în decembrie 2023, 57% dintre cetățenii europeni sunt interesați de alegeri, cu șase puncte procentuale mai mult decât în perioada premergătoare alegerilor europene din 2019. Așadar, provocările, cum ar fi războiul din Ucraina, criza energetică, pandemia, și interesul publicului pentru alegeri se intersectează cu ascensiunea curentului de extremă dreaptă în Europa. Victoriile electorale ale exponenților acestui curent în câteva state ale Uniunii, perspectivele de succes european ale formațiunilor politice din această zonă creează îngrijorare, dar și interes.

La podcastul Generația Z, căutăm răspunsuri, oferim perspective din partea tinerilor, dar și din partea celor care analizează fenomenul.

„Extrema dreaptă din multe țări din Uniune pare să uite de planul ăsta al drepturilor omului și țintește diverse pături ale societății. Ar fi interesant ca nouă, generațiilor mai tinere, să ni se aducă exemple din istorie sau să căutăm noi înșine să vedem că politica extremei drepte, ideile lor au mai existat, au fost estompate sau reduse ca intensitate o perioadă de timp. Se pare că revin. Aș vrea să înțelegem că nu ceea ce ne-a arătat trecutul este varianta cea mai bună de a exista ca societate. Deci, asta presupune o mai bună informare, chiar din partea noastră, din surse credibile”. (Ionuț Șorea, masterand la Centrul de Studii Europene din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza)

„(Tinerii) să se informeze, să analizeze promisiunile, pentru că vor fi, evident, numeroase promisiuni. Aceasta ca să facă acest raport permanent între ceea ce se promite și ceea ce poate fi implementat. Dacă este fezabil ceea ce ți se promite. Dar, din nou, să se informeze. Eu, personal, citesc în egală măsură articole, informații sau declarații din ambele direcții și încerc să fiu rațional în primul rând și să văd cât de realiste sunt aceste declarații, aceste promisiuni”. (Cosmin Țugui, student la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași)

„Cred că distanța din ce în ce mai mare între elite și cetățeni, inclusiv între elite și tineri, o asumare a unor proiecte și a unui limbaj greu de înțeles, teama și evitarea valorilor, adoptarea unui stil tehnocratic care tinde să te ia de sus, ca cetățean, să ți se spună că știu ei mai bine ce trebuie făcut. În asemenea momente apare o neîncredere și o revoltă, care se traduc prin vot eurosceptic. Și cine este capabil să ofere meniul acesta eurosceptic? Ceea ce numim dreaptă dură sau extremă dreaptă”. (Lucian Dîrdală, politolog, despre cauzele care au dus la creșterea popularității curentului de extremă dreaptă în statele din UE)