Filmul Culoarea rodiei, votat unul dintre cele mai bune filme din toate timpurile, va fi proiectat pe 20 august, la CINEVARA

Joi, 20 august, de la ora 21:00, în grădina Rezidenței BRD Scena9 (Str. I.L. Caragiale 32), va fi proiectat filmul Culoarea rodiei, versiunea armeană din 1969, regizat de Sergei Parajanov, în cadrul seriei de proiecții de film în aer liber CINEVARA. Accesul se va face pe bază de bilet, achiziționat prin Eventbook, locurile disponibile fiind limitate.

Ediția din acest an a programului CINEVARA este una specială, fiind organizată în parteneriat cu Film Foundation, organizație neguvernamentală înființată de regizorul Martin Scorsese cu scopul de a contribui la recuperarea și conservarea patrimoniului cinematografic mondial.

Culoarea rodiei rămâne cel mai important film al lui Sergei Parajanov, o fantezie poetică despre viața unui poet armean trubadur din secolul 18, Sayat-Nova, care scrie poeme în trei limbi – armeană, azeră și georgiană. Cântecele sale încă mai sunt cântate în Caucaz și astăzi. Filmul a fost votat al 84-lea cel mai bun film din toate timpurile în topul revistei britanice Sight & Sound din 2012.

Culoarea rodiei a fost restaurat digital în anul 2014 de către World Cinema Project – Film Foundation și Cineteca di Bologna în asociere cu National Cinema Centre of Armenia și Gosfilmofond, arhivă de film de stat din Rusia, și finanțat de organizația caritabilă Material World Charitable Foundation. Versiunea restaurată a fost prezentată la cea de-a 67-a ediţie a Festivalului de la Cannes, iar Martin Scorsese a primit în anul 2014 premiul Institutului Parajanov-Vartanov pentru restaurarea acestui film.

Filmului i-a fost refuzată distribuția o perioadă îndelungată, în mare parte din pricina controverselor pe care le-a stârnit și încarcerării regizorului de către autoritățile sovietice. În scenariul original, Parajanov a structurat filmul pe capitole pe care le-a caracterizat ca fiind miniaturi, evocând principiile picturilor miniaturale armene și persiene. Episoadele descriu educația monahală a poetului, ispirația pe care acesta a dobândit-o în copilărie din obiectivele turistice, sunetele și mirosurile orașului său natal, Tblisi, din iubirea sa din tinerețe, Prințesa Anna, de la curtea regelui georgian Erekle II, din experiența retragerii poetului la mânăstire, din visele nostalgice ale trecutului.

Versiunea ce va fi prezentată în programul CINEVARA este varianta armeană, ce a avut premiera la Erevan în octombrie 1969. Este rezultatul unui lung șir de compromisuri impuse de cenzorii sovietici, mai ales din dorința acestora ca Parajanov să elimine toate scenele referitoare la Sayat-Nova și la citatele din poeziile sale în titlurile capitolelor pentru că, după părerea lor, filmul prezenta viața poetului într-un mod prea libertin.

Venerabilul scriitor armean Hrant Matevosyan a scris alte titluri pentru capitolele filmului, mai poetice. Titlurile originale, scrise de Parajanov, ofereau informații mult mai directe în legătură cu conținutul fiecărui episod. Chiar și așa, versiunea armeană ne oferă cea mai apropiată variantă de original. Alexei Romanov, șeful comisiei pentru cinematografie din URSS, a aprobat lansarea acestei versiuni în Armenia însă nu a ezitat să își arate dezaprobarea față de acesta și să refuze inițial distribuția peliculei în restul Uniunii Sovietice și în străinătate.