Sala Mare a Teatrului Național din București a devenit Sala „Ion Caramitru”

Joi după-amiază, în prezența prim-ministrului Florin Cîțu, a ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a managerului interimar Ioan Onisei, a fiilor actorului Ion Caramitru și a mai multor invitați din zona culturală, a fost dezvelit oficial noul nume al Sălii Mari a TNB, care a devenit „Sala Ion Caramitru”.

Cu acest prilej, actorul Mircea Rusu, director artistic al Teatrului Național din București a declarat:

„Ne va lua multă vreme să înțelegem ce a făcut Ion Caramitru pentru teatrul românesc și mai ales pentru Teatrul Național București. Inițiativa ministrului Culturii, a domnului Bogdan Gheorghiu mi se pare salutară: imaginea lui Ion Caramitru trebuie păstrată, conservată, cultivată. El este ctitor al actualului Teatru Național București, unic în sfera teatrală a României. Nu mai enumăr domeniile în care a excelat. Teatrul se numește Caragiale, iar Sala Mare se va numi Caramitru. Ambii au seva unei ramuri a românismului: sevă plină de talent, de ambiție, știință de carte, sensibilitate artistică. Și toate aceste calități se aflau în personalitatea lui Pino. Pino, promitem să nu îți facem numele de rușine, nume pe care ți l-ai clădit cu mult har și trudă”.

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, cel care a propus schimbarea numelui Sălii Mari în Sala „Ion Caramitru” a precizat cu acest prilej: „Este modul prin care ne asigurăm astăzi că moștenirea culturală lăsată de domnia sa va ajunge la generațiile viitoare. Atât din poziția sa de ministru al culturii, de manager al Teatrului Național I.L. Caragiale București sau de actor, s-a pus în slujba excelenței și a schimbat realitatea cunoscută. Numele său este strâns legat de patrimoniul românesc și de modul în care astăzi ne raportăm la păstrarea și valorificarea lui, de UNITER, al cărei președinte a fost ales chiar din 1990 de la constituirea acestei uniuni teatrale, dar și de Gala pe care o prezenta în fiecare an și, nu în ultimul rând, de Revoluția din 1989. Acest nume este legat însă și de capacitate extraordinară de a aduce oamenii împreună, de a crea idealuri, de a genera amintiri. Sunt convins că toți cei care suntem aici l-am privit pe omul Caramitru cu admirație și îmi doresc ca toți cei care vor păși în „Sala Ion Caramitru” să îi cinstească memoria prin aprecierea teatrului și prin aplauze, așa cum și maestrul și-ar fi dorit”, a declarat Bogdan Gheorghiu cu aceast prilej.

Prim ministrul României, Florin Cîțu a cerut celor prezenți să țină un moment de reculegere în memoria lui Ion Caramitru și a precizat în fața sălii care de astăzi va purta numele actorului: „Toți l-am cunoscut pe maestrul Ion Caramitru, ca actor în filme, sau pe scena Teatrului Național. Ca ministru al Finanțelor l-am cunoscut și ca manager și aș vrea să spun că și ca manager era la fel de talentat cum era ca actor. Au fost folosite foarte multe cuvinte frumoase în această perioadă. Orice și oricât aș spune nu aș putea să ilustrez ceea ce a însemnat Ion Caramitru pentru noi, românii. Știu că denumirea Sălii Mari în „Sala Ion Caramitru” este un gest mic, dar un simbol prin care noi ne arătăm recunoștința pentru tot ce a făcut Ion Caramitru în activitatea sa culturală. De acum, piesele jucate în această sală a Teatrului Național vor avea o însemnătate aparte și astfel, moștenirea lăsată de domnia sa nu se va pierde niciodată. Mulțumim, Ion Caramitru!”, a precizat cu acest prilej premierul Florin Cîțu.

Ion Caramitru a fost manager general al TNB timp de 16 ani, în perioada 2005-2021, fiind cel care a readus Teatrul Naţional ”I.L. Caragiale” din Bucureşti la forma arhitecturală iniţială, transformându-l într-o clădire de spectacol modernă, cu un număr record de săli, servind dorința marelui public de Teatru adevărat. Un „Teatru Nou” pe care l-a slujit cu dăruire din 2005 încoace.

A condus din 1990 Uniunea Teatrală din România (UNITER), de care se leagă evenimente ca Festivalul Național de Teatru sau Gala Premiilor UNITER - adevărate sărbători anuale ale breslei.

A valorificat opera eminesciană spunând-o, ca actor, ca nimeni altul, pe toate meleagurile româneşti şi pe meridianele lumii şi contribuind, ca Ministru al Culturii, la dăinuirea ei atât prin mijloace clasice, pe hârtie, cât şi prin mijloace digitalizate.

A fost unul dintre cei mai străluciți interpreți ai teatrului lui Shakespeare, realizând creații memorabile, fiind recunoscut printre cei mai buni zece actori din lume care l-au jucat pe Hamlet.

S-a născut în 1942, la București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, clasa prof. Beate Fredanov, în 1964, când a și debutat pe scena Teatrului Național din București, în „Eminescu” de Mircea Ștefănescu. Cele mai recente roluri au fost tot aici, în spectacolele Eduard al III-lea - rolul titular (2008), Prospero din Furtuna (2014), Shylock în Neguţătorul din Veneţia de Shakespeare (2019), mega-succesul Dineu cu proşti de Francis Veber (din 2012), precum şi în Ufo de Ivan Vyrypaev (2017) sau în spectacolul de teatru documentar "Jurnal de România.1989" (2020).

Pentru toată activitatea artistică legată de opera unuia dintre cei mai mari dramaturgi ai tuturor timpurilor, în 2016, Ion Caramitru a fost desemnat Ambasadorul Cultural Shakespeare în România, cu ocazia Anului Shakespeare – 400.

Carieră de excepţie răsplătită cu numeroase premii, între care: Premii de interpretare în Teatrul Românesc (1975, 1979, 1981, 1985), Premiul Revistei Cinema pentru interpretare (1976), Premiul Asociaţiei Cineaştilor, 1980, Premiul Special al Juriului pentru rolul principal din filmul “Luchian”, la Festivalul Naţional al Filmului, Costineşti, “Meritul Academic” acordat de Academia Română, 2012, Premiul Aristizza Romanescu al Academiei Române, 2013.

În 1995 a primit titlul de Ofiţer de Onoare al Ordinului Imperiului Britanic (OBE), pentru activitatea culturală româno-britanică şi a fost decorat de Regina Elisabeta a II-a, iar în 1997, titlul de Cavaler al Ordinului Literelor şi Artelor din Franţa. În 2000, i-a fost conferit Ordinul Pentru Merit al României în grad de Mare Cruce. A primit 5 titluri de Doctor Honoris Causa, al: Universităţii de Arte din Iaşi(2008), Universităţii Ovidius din Constanţa (2012), al Universităţii de Arte Audiovizuale ESRA din Skopje (2016), al Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, decembrie 2017 şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chişinău (2018).

În 2017 primeşte Ordinul Soarelui Răsare (Order of the Rising Sun, Gold Rays with Ribbon), cel mai important ordin japonez destinat cetățenilor străini, acordat în numele Majestății Sale Împăratul Japoniei. Ordinul Național Steaua României în grad de Cavaler, 2017. Ultima recunoaştere publică a fost Premiul pentru promovarea operei eminesciene, oferit de Memorialul Ipoteşti în iunie 2021.