Amintiri din temniţele comuniste – MIHAI TIMARU

Radio România Cultural va difuza, în perioada 30 septembrie – 16 decembrie, mărturii ale oamenilor de cultură români care au făcut închisoare politică în anii dictaturii comuniste.

Publicul va putea asculta zilnic voci ale unor intelectuali precum Valeriu Anania, (Bartolomeu Anania, arhiepiscop al Vadului, Clujului și Feleacului), Adrian Marino, Arșavir Acterian, Teohar Mihadaș, Alexandru Paleologu, Gabriel Țepelea, Lena Constante, teologul Dumitru Stăniloaie, teologul Gheorghe Calciu Dumitreasa și mulți alții, personalități intervievate, timp de aproape 10 ani, de jurnalista Radio România Cultural, Anca Mateescu, și conservate în fonoteca radio.

Proiectul își propune sa amintească generației tinere în special faptul că, la puțin timp după ocuparea României de către sovietici și instaurarea regimului comunist, foarte mulți intelectuali români au început să fie arestați din motive politice.

Acești oameni au fost anchetați și torturați într-o perioadă în care românii puteau ajunge la închisoare pentru că îndrăzneau să spună că nu le place un roman de Zaharia Stancu sau pentru că citeau cărți scrise de Emil Cioran sau Mircea Eliade.

Înregistrările făcute de colega noastră, Anca Mateescu, sunt documente sonore unice pe piața media din Romania, iar vocile pe care publicul le va auzi la Radio România Cultural fac parte din fonoteca Radio România.

Proiectul ”Amintiri din temnițele comuniste” se va încheia la finalul anului, cu o secțiune de podcast-uri pe site-ul www.radioromaniacultural.ro.

Postul Radio România Cultural este singurul post de radio cu acoperire naţională în FM, care produce programe exclusiv culturale, difuzând producţie originală culturală şi informaţie din toate zonele culturii, la nivel naţional şi internaţional. Detalii pe www.radioromaniacultural.ro

“Spunea
Ion Sadovan : măi, dacă scapă careva dintre noi, să nu aibă odihnă până
nu o spune prin tot ce am trecut și ce am pătimit, ca să știe lumea ce a
însemnat comunismul. După ce ne-au hăcuit în bătăi pe toți, erai pus pe
cimentul gol, cu picioarele întinse și mâinile întinse până la genunchi și cu
capul în jos. Nu aveai voie să ridici capul, să faci o mișcare la stânga sau la
dreapta. Tot timpul trebuia să stai așa. Asta a fost prima etapă și după aceea,
pe rând, ne lua pe fiecare și ne duceau în fostul veceu al camerei 99. Acolo
era camera de tortură, propriu-zis, și acolo te puneau la tot felul de chinuri,
ca tot ce ai ascuns la securitate, să denunți. Să îți denunți părinții, frații,
absolut tot. Să iți faci demascarea.”

Militar de carieră, Mihai Timaru luptase pe Frontul de Est împotriva sovieticilor și fusese decorat de Rege. Comuniștii au știut să-l “răsplătească” imediat cum au preluat puterea: l-au dat afară din armată. Timaru s-a refugiat în munți și s-a implicat, împreună cu Ion Paragină, în organizarea rezistenței armate din Vrancea. Au fost trădați de agenți infiltrați, prinși și condamnați la închisoare pe viață. Au ieșit din temniță în 1964, odată cu eliberarea deținuților politici. Mihai Timaru și-a ținut jurământul făcut în închisoare: a avut puterea să scrie despre ce a pătimit în cei 15 ani de detenție politică și, mai cu seamă, despre ce i-a fost dat să îndure între 1951 și 1953, în timpul Reeducării de la Gherla. Puțini au fost cei care reușit să supraviețuiască Reeducării de la Pitești și Gherla iar numărul celor care au avut puterea să descrie torturile pe care le-au îndurat acolo este și mai mic. Mihai Timaru a fost și supraviețuitor și mărturisitor. Cartea sa, “Amintiri de la Gherla”, se numără printre cele mai zguduitoare mărturii din infernul concentraționar românesc și ar trebui să fie pe lista lecturilor obligatorii ale tinerilor istorici de astăzi.