81% dintre copiii români nu au activități sportive în afara orelor de educație fizică și sport

Activitățile sportive au un rol esențial în dezvoltarea copiilor, oferindu-le posibilitatea să experimenteze, să interacționeze cu alții copii, să facă mișcare, și, în același timp, să se relaxeze. Cu toate acestea, pentru copiii din mediul rural, fără acces la resurse, în special de natură financiară, și la infrastructură sportivă, sportul în mediu organizat este o iluzie.

Un sondaj realizat de World Vision România în rândul părinților și profesorilor de educație fizică și sport din mediul rural, a cartografiat accesul copiilor la sportul organizat, evidențiind dificultăți majore și nevoi stringente. Rezultatele subliniază atât probleme ce țin de infrastructură, cât și necesitatea unei educării adecvate privind importanța sportului.

Principalele date arată că:

• 81% dintre copii nu au activități sportive în afara orelor de educație fizică și sport;
• 41% dintre părinții respondenți declară că nu pot susține financiar copiii în activități sportive organizate/profesioniste;
• 28% dintre părinți nu știu unde și cum să-și îndrume copiii atunci când vine vorba de alegerea unui sport organizat/profesionist;
• 56% dintre profesori mentionează lipsa unui spațiu de antrenament dedicat ca principal element de infrastructură important, dar inexistent;
• 6 din 10 profesori declară că în școlile în care predau există copii care au înclinații sportive.

Provocarea financiară reflectă dificultățile întâmpinate de familiile din mediul rural în acoperirea costurilor asociate cu practicarea unui sport de performanță. Astfel, lipsa resurselor financiare îi împiedică pe mulți dintre copii să nu participe la activitățile sportive din afara orelor de educație fizică și sport de la școală.

Problemele de natură financiară sînt însoțite și de o infrastructură proastă sau inexistentă: în mediul rural, infrastructura sportivă şcolară fie lipseşte în unele şcoli, fie este foarte învechită, ceea ce face dificilă practicarea activităţilor sportive. Existența infrastructurii necesare pentru desfășurarea activităților în școală, cât și utilizarea acesteia, sunt indicatori relevanți pentru calitatea procesului de educație. Astfel, elementul de infrastructură cel mai des invocat de către profesori este lipsa unui spațiu de antrenament dedicat (56%), iar în ceea ce privește existența unui bazin de înot deși 88,5% dintre copii declară că le-ar plăcea să învețe să înoate, aproximativ 30% dintre părinți ne spun că nu știu unde există cel mai apropiat bazin, iar 41,5% ne spun că cel mai apropiat bazin este la peste 20 km distanță.

De asemenea, întrebați fiind dacă în școala în care susțin orele de educație fizică și sport există copii cu înclinații atletice care și-ar dori să facă sport de performanță, 6 din 10 profesori au declarat că există copii care au înclinații sportive, însă nu reușesc să-l practice pentru că familia nu își permite costuri de transport/echipament/antrenor - 68%, nu au oportunități/spații de antrenament accesibile – 56%, nu au suficientă susținere din partea comunității (școală, primărie) - 26%.

„În realitate, trebuie să recunoaștem că practicarea unui sport, implicit performanța sportivă din mediul rural sînt direct proporționale și cu lipsurile materiale. Noi, la World Vision România, derulăm programe educaționale care includ activități sportive sau campanii despre importanța sportului, dar fără o implicare a autorităților publice responsabile, impactul nostru poate fi limitat. Unul dintre exemple este campania „Summer of Firsts”, prin care an de an, ne propunem să le oferim elevilor oportunități sportive pe perioada verii. Taberele de vară și excursiile sînt un pas important. Însă, pentru a susține sportul de performanță în mediul rural, este necesară o abordare coerentă și este nevoie de resursă umană specializată. Doar printr-un efort conjugat și o investiție serioasă putem depășim limitările sezoniere și să le oferim copiilor o susținere pe termen lung", a spus Mihaela Nabăr, Directorul Executiv al organizației World Vision România

Condiţii improprii și precare de desfăşurare a orelor de educație fizică și sport în comunitățile vulnerabile

„Sunt cadru didactic în mediul rural de 24 de ani și predau educație fizică și sport. La început, sala de sport, de dimensiuni 28m x 15m, era încălzită cu sobe pe lemne, iar suprafața era constituită dintr-un linoleum alunecos. De atunci și până în prezent, nu s-a schimbat nimic. Nu au existat intervenții pentru modernizare infrastructurii sportive în liceul nostru.

Mai mult decât atât, sala arată mai rău ca înainte: fără încălzire și iluminat, și cu aceeași suprafață care pune în pericol siguranța copiilor.” Profesorul Anghel specialist în educație fizică și sport

„Avem o localitate frumoasă, cu un potențial sportiv extraordinar și cu elevi dornici de a practica sport și educație fizică. Din păcate, școala dispune de un singur teren de sport unde nu se poate practica ora de educație fizică în condiții normale, mai ales pe timp de iarnă, întrucât nu este încălzită termic. Dezvoltarea infrastructurii sportive, inclusiv pentru comunităţile din mediul rural este importantă. Cu mare încredere, sperăm în vremuri mai bune.” Dragoș, profesor de educație fizică și sport

În ciuda lipsei investiției în infrastructura sportivă, copiii din mediul rural au performanțe sportive

“Alături de antrenorul meu și de susținerea familiei, am reușit să obțin 4 medalii (2 din argint la bărci dragon și 2 de bronz la simplu) și recent am obținut locul 2 la kaiac-canoe în cadrul unei competiții la Pitești, Bascov. M-am simțit foarte mândră și mi-am dat seama că se poate și că pot mai mult. În continuare îmi doresc să continui, să devin campioană mondială și să întru în lotul României. În final, e important să ai încredere în tine. După fiecare eșec, prin muncă vine și victoria.” Beatrice, elevă în clasa a IX-a.

“Practic scrimă de performanță la un liceu cu program sportiv unde infrastructura lasă de dorit. De la sălile vechi și neîngrijite în care pătrunde apa de la ploaie prin tavan, la echipamentul vechi și lipsa de masă caldă în școală. Sportul de performanță vine cu multe provocari și sacrificii, dar de multe ori, ne costă mai mult decât ar trebui.

Totodată, echipamentul este foarte scump și cum noi nu ne permitem să ne achziționăm unul nou, sîntem nevoiți să ne îmbrăcăm cu echipamente mai vechi, păstrate de antrenori pe parcursul carierei lor și care nu corespund mărimii noastre, fapt care, evident, ne afectează performanța.

Consider necesară alocarea de fonduri pentru renovarea și dotarea sălilor de sport, asigurarea de fonduri pentru compețitii și o nutriție sănătoasă – sînt zile când stăm la școală de la 08.00 la 17.00, program școlar plus antrenamente și ar fi util și sănătos pentru noi să putem lua masa la școală.” Robert, elev, reprezentant în Consiliul Consultativ al Elevilor World Vision România.

Concuziile sindajului sînt că este imperativ să se investească în dezvoltarea infrastructurii sportive și în tranformarea sportului în prioritate de investiție. Fără terenuri de sport și săli de antrenament adecvate, copiii sunt privați de oportunitatea de a se dezvolta fizic și emoțional, de a participa la activități sportive de calitate și de a practica sportul de performanță către care au înclinații.

Desfășurarea unor campanii de informare și educare a comunităților asupra importanței și beneficiilor activităților sportive și investiția în formarea unei resurse umane specializate în susținerea activităților sportive, accesul egal și echitabil al comunităților la aceste resurse, alocarea de resurse pentru participarea la competiții sportive ar atrage numeroși copii și adolescenți, ar contribui la îmbunătățirea capacităților lor fizice și cognitive, implict la creșterea parametrilor de sănătate publică.