World Vision România cere reintroducerea burselor pentru elevii navetiști de la sate și a bursei de studiu: “Acestea asigurau o formă de sprijin pentru zeci de mii de copii din familii dezavantajate”

Fundația World Vision România a analizat ultima metodologie de acordare a burselor școlare supusă dezbaterii publice de către Ministerul Educației până în data de 4 septembrie 2023. În baza experienței programelor pe care le desfășoară de peste 30 de ani pentru accesul copiilor din mediile dezavantajate la o educație echitabilă și de calitate, inclusiv prin oferirea de burse, organizația a trimis către Ministerul Educației trei solicitări: reintroducerea burselor pentru elevii navetiști din mediul rural, reintroducerea burselor de studiu și reanalizarea cotei de 30% per clasă pentru bursa de merit.

1. Fundația cere reintroducerea burselor sociale destinate elevilor navetiști din mediul rural, pentru toate ciclurile de învățământ din mediul preuniversitar. Deși în urmă cu un an fundația World Vision România și alte organizații reprezentative din domeniul educației au atras atenția asupra faptului că eliminarea burselor pentru liceenii de la sate navetiști va crește riscul abandonului școlar, iar CNCD a confirmat că este o măsură discriminatorie, observăm că Ministerul Educației nu a ținut cont de argumentele venite dinspre societatea civilă și alte instituții abilitate.

Concret, în loc să fie reintroduse bursele pentru liceenii din mediul rural care sunt nevoiți să studieze în altă localitate, așa cum prevedea ORDINUL nr. 3.073 din 31 ianuarie 2022, Ministerul Educației elimină, prin ultima propunere de metodologie pentru acordarea burselor, acest drept pentru toți elevii navetiști din mediul rural: atât din ciclul primar și gimnazial, cât și din ciclul liceal.

Reamintim doar câteva date ale fundației World Vision România din cercetările realizate preponderent pe un eșantion de copii și adolescenți din mediul rural, care arată de ce ar trebui să păstrăm această bursă.

• Doi din zece părinți din mediul rural nu-și susțin copiii la liceu din cauza greutăților financiare;

• 18% dintre adolescenți nu au bani pentru biletul de autobuz către școală;

• 14% merg frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi,

• 35% niciodată sau doar uneori au suficiente rechizite și cărţi pentru școală;

• Un sfert dintre copii spun că elevii din familiile sărace sunt discriminaţi (mult sau foarte mult).

Totodată, reamintim decalajul dintre mediul urban și mediul rural pe care îl vedem în fiecare an la rezultatele de la examenele naționale. Doar 42,3% dintre elevii înscrişi în clasa I acum 12 ani au reuşit să promoveze examenul de Bacalaureat în sesiunea de vară 2023. În mediul rural, situaţia este mult mai gravă: doar 27,7% au promovat Bacalaureatul dintre cei înscrişi în 2011 la şcoală. În același timp, numărul de note sub 7 de la Evaluarea Națională este de două ori mai mare în rândul elevilor de la sate față de colegii lor din mediul urban.

2. Cerem reintroducerea burselor de studiu în varianta Ordinului nr. 3.073 din 31 ianuarie 2022, care prevedea că un elev poate beneficia de bursă de studiu dacă venitul per membru de familie nu depășește minimul pe economie și dacă are media anuală cel puțin 7,50.

Prin vechea metodologie, bursa de studiu împreună cu bursa pentru elevii navetiști din mediul rural asigurau o formă de sprijin pentru mii de copii din familii dezavantajate, dar care reușeau totuși să ajungă la școală.

De exemplu, venea în sprijinul unui copil crescut doar de mama sau de tatăl său al cărui salariu poate depășea doar cu 100 de lei salariul minim. La fel cum venea și în sprijinul unei familii cu doi copii și unde ambii părinți câștigau minimul pe economie ori în ajutorul unui elev de la sat care trebuie să facă naveta în fiecare zi pentru a ajunge la liceu sau la școală.

Mii de copii pentru care aceste burse reprezentau posibilitatea unui abonament de autobuz sau de cumpărat minimul de rechizite necesar rămân pe dinafară dacă actuala propunere de metodologie pentru burse va fi adoptată.

De asemenea, considerăm criteriile pentru bursa socială mult prea restrictive. Mai exact, acestea se raportează doar la copiii care trăiesc în sărăcie extremă, dar ce se întâmplă cu cei peste 40% de minori din România care trăiesc în risc de sărăcie și exluziune socială (conform Eurostat)? Totodată, credem că este important să luăm în considerare legătura directă care există între sărăcie și lipsa educație: 85% din copiii români care provin din familii cu o slabă educație se confruntă și cu deprivări materiale. Așadar, eliminarea bursei pentru elevii navetiști din mediul rural și a bursei de studiu nu fac decât să îngreuneze parcursul educațional al majorității copiilor din mediile dezavantaje care se confruntă cu două obstacole: lipsa de educație a părinților și lipsa unui venit pentru un trai decent.

3. Ne dorim justificarea și reevaluarea cotei de 30% de elevi/clasă pentru acordarea burselor de merit.

Conceptul de meritocrație asociat unei treimi dintre elevii acestei țări nu reflectă realitatea din teren. Într-o țară în care 44% dintre elevi sunt analfabeți-funcționali (conform rezultatelor testărilor PISA) și 30% care ar primi bursa de merit, ar însemna că doar 26% dintre elevi sunt de nivel mediu. Astfel, noua metodologie propusă de Ministerul Educației tratează copiii ca și cum ar fi la două extreme în privința nivelului de învățare. Nu vedem cum sunt sprijiniți copiii de nivel mediu de învățare, care nu trăiesc la limita de supraviețuirii, dar vin totuși din familii vulnerabile.

“Ne dorim să înțelegem cum s-a ajuns la această cotă de 30% per clasă pentru bursa de merit - care sunt studiile și analizele de impact ale unei astfel de măsuri, dar și cum a fost stabilit procentul. În clipa de față, această propunere vine cu un grad semnificativ de imprectibilitate și de decalaje între clase. Există inclusiv riscul ca elevii să se transfere în clase cu un nivel mai scăzut de învățare pentru a-și crește șansele de a primi bursă de merit. Pentru un elev care învață foarte bine, dar vine dintr-o familie dezavantajată, suma de 450 de lei (cât reprezintă cuantumul bursei de merit) poate ajunge un factor determinant în această direcție. Subliniem că Fundația World Vision România sprijină stimulentele financiare pentru elevi și apreciem că se dorește extinderea procentului de copii recompensați pentru evoluția școlară, dar ne dorim ca astfel de măsuri să se aplice în baza unei radiografii corecte a situației educaționale și sociale a acestora. În plus, în situația de față, avem îndoieli că denumirea de “bursă de merit” atribuită pentru 30% dintre copiii din fiecare clasă este cea mai corectă din punct de vedere al definiției meritului, așa cum se raportează celelalte țări din UE și nu numai la elevii cei mai performanți”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

„Nu suntem de acord cu eliminarea burselor pentru elevii din mediul rural care învață în altă localitate decât domiciliul lor și nici cu eliminarea burselor de studiu. Trebuie să oferim astfel de burse pentru cât mai mulți copii din medii dezavantajate, care chiar au nevoie de acestea, nu să le eliminăm și fără să-i întrebăm pe copii mai întâi. Mulți elevi depind de aceste burse. În primul rând, copiii respectivi trebuie să folosească transportul în comun oferit de firme private, deseori la un preț costisitor, pentru a ajunge la școală. Iar în multe cazuri, școlile nu le decontează prețul abonamentelor. În al doilea rând, pe lângă transport, rămân multe cheltuieli, poate mai puțin văzute, pentru copii. De la faptul că nu ai avut timp să-ți pregătești pachetul de mâncare și ai nevoie să-ți cumperi ceva de la magazin la situațiile în care ți se rupe singura pereche de adidași și trebuie să-ți cumperi urgent alta. Pentru alți copii, aceste burse reprezintă singura posibilitate de a-și sprijini familiile cu cheltuielile pentru alimente sau alte nevoi de bază. Sperăm că Ministerul Educației va reveni asupra deciziei. Cu toții ne dorim o generație de copii cât mai pregătiți pentru viitor, iar încurajarea participării la școală este fundamentală în acest scop”, a transmis Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România.

Despre World Vision România

World Vision România este o organizaţie care desfăşoară programe de educaţie, intervenţie umanitară, dezvoltare şi advocacy, punând în centrul activităţii sale bunăstarea copilului. Organizaţia se concentrează asupra muncii cu copiii, familiile şi comunităţile, în scopul depăşirii sărăciei şi nedreptăţii. Fundaţia lucrează cu persoanele cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, rasă, etnie sau gen. World Vision România face parte din parteneriatul World Vision International, prezent în aproape 100 de ţări din întreaga lume. În 30 de ani de prezenţă în România, am ajutat peste 500.000 de copii şi adulţi, în aproape 500 de comunităţi din 18 judeţe.