World Vision - Studiu global de Ziua Internațională a Hranei

Aproape patru din zece (37%) părinți spun despre copiii lor că nu primesc nutrienții adecvați de care au nevoie zilnic, iar 21% afirmă că copiii lor s-au culcat flămânzi în ultimele 30 de zile. Așa arată rezultatele unui nou studiu global realizat la comanda organizației internaționale World Vision în 16 țări în contextul Zilei Internaționale a Hranei (16 octombrie).

La nivel țării noastre, 2 din 10 copii spun că familia le asigură doar uneori sau nu le asigură niciodată suficientă mâncare, conform ultimului raport intitulat "Bunăstarea copilului din mediul rural" realizat de World Vision România. Totodată, 14% dintre copiii cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani mănâncă o pâine sau mai mult pe zi. Tot 14% dintre tineri se duc frecvent sau întotdeauna la culcare nemâncaţi, iar pentru 9% aceasta este o rutină.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale fundației World Vision România pentru asigurarea bunăstării și echității de hrană este "Pâine și mâine" prin care peste 1.400 de copii de la sate primesc, zilnic, o masă caldă la școală și două ore de ajutor pentru teme.

Rezultatele studiului global

Aproape jumătate (46%) dintre adulții chestionați la nivel global spun că și-au făcut griji să găsească bani pentru a cumpăra alimente în ultimele 30 de zile, procentul acestora fiind în creștere cu 77% în țările cu venituri mici. Același studiu arată că, în ultimele 30 de zile, 30% dintre părinți nu au știut de unde va veni următoarea lor masă, iar 21% spun că un copil din gospodăria lor s-a culcat flămând din cauza lipsei de hrană. Procentul ajunge la 38% în țările cu venituri mici.

Principalele cauze invocate pentru lipsa hranei sînt:

inflație și creșterea costului vieții (46%)

venitul scăzut al gospodăriei (39%)

lipsa de demersuri din partea guvernelor pentru a reduce foametea (25%).

Malnutriția este răspândită și nu se limitează doar la țările cu venituri mici. „Foametea este o problemă care nu se limitează la o singură țară sau o anumită regiune a globului. Asigurarea hranei pentru fiecare copil este posibilă, dar cu toate acestea, numărul copiilor care flămânzesc este în creștere. Părinții din toată lumea se confruntă cu aceste greutăți pentru care nu primesc niciun sprijin”, a declarat Andrew Morley, președinte și CEO al World Vision International.

37% dintre părinții din întreaga lume spun că, deși au nevoie zilnic de numeroși nutrienți, copiii lor nu îi primesc. Problema este resimțită mai puternic în țările cu venituri mici, cum ar fi Ciad (66%), Malawi (64%) și Republica Democrată Congo (63%). Pe de altă parte și în țările din Occident mulți părinți spun că nu se descurcă în a oferi hrana necesară copiilor lor: Germania (24%), SUA (20%), Australia (19%) și Canada (18%).

Cetățenii globali subestimează impactul foamei și malnutriției

Aproape jumătate (45%) dintre copiii sub cinci ani mor din cauza unei nutriții precare. Cu toate acestea, când adulților li se cere să estimeze un procent, 44% dintre ei cred că numărul copiilor decedați este de sub 30%. Mai mult, 46% dintre cei întrebați nici măcar nu au vrut să ghicească. Asta arată că mulți părinți nu conștientizează cât de gravă este această problemă.

Majoritatea părinților (97%) sunt de acord că e vital ca copiii să mănânce la școală, astfel 85% susțin ca guvernele să finanțeze un program alimentar la școală. În același studiu, numai 40% dintre părinți afirmă că proprii lor copii au primit o masă la școală în ultima lună.

75% dintre adulți consideră că guvernul nu ajută destul familiile vulnerabile din țara lor. De asemenea, 71% cred că nu se face suficient pentru a combate malnutriția copiilor, iar 69% au aceeași opinie despre criza globală a foamei.

În acest context, în România, World Vision România și Consiliul Consultativ al Copiilor World Vision România solicită extinderea la nivel național a programului de masă caldă în școli, prioritizând școlile cele mai vulnerabile. Consiliul solicită accesul la ore de educație nutrițională pentru copii și părinți deopotrivă, precum și programe coerente pentru reducerea risipei alimentare.