O carte pe zi - Sandford L. Drob, Ghid de lectură la cartea roşie de C.G. Jung

 O carte pe zi, realizator Valentin Protopopescu

Luni, 3.04.2017, în emisiunea Intro

Sandford L. Drob, Ghid de lectură la cartea roşie de C.G. Jung, Manuela Sofia Nicolae şi Victor Popescu, Editura Trei, Bucureşti

Personalitatea analistului elveţian Carl Gustav Jung intră oricând în competiţie cu cea a fondatorului paradigmei psihanalitice, vienezul Sigmund Freud. Dacă austriacul punea accentul pe inconştientul individual, subliniind atavismele şi sexualitatea, în schimb Jung privilegia inconştientul colectiv şi structura arhetipal-narativă a sufletului omenesc. Fără doar şi poate viziuni complementare, chiar dacă cei doi geniali savanţi s-au despărţit la un moment dat din pricini de prea omeneşti umori. Iar dacă Freud trece astăzi drept un gânditor rigorist şi inductiv-empiric în maniera lui Charcot, Jung este considerat un enciclopedist cu reverii mistice din stirpea lui Eliade.

Acesta este adevărul, dincolo de orice subiectivism posibil. Doar că misterul gândirii jungiene nu poate fi epuizat prin lipirea unor etichete schematizante. Scrierea postumă a savantului de la Bollingen, misterioasa Liber Novus sau Cartea roşie, desfide orice abordare reducţionistă. Operă poetică, plastică şi enigmatică, concepută şi pictată de însuşi Jung în maniera unui masiv manuscris medieval, Cartea roşie are structura şi oferă mesajul unei reflecţii de tip alchimic.
Scriere sofisticată, plină de metafore şi analogii, aceasta comportă ceva din caracterul profetic al capodoperei lui Friedrich Nietzsche, Aşa grăit-a Zarathustra, dovedind, ca şi textul filosofului german, o deschidere de o amploare ontologică. Suntem foarte departe aici de specificul clar, distinct şi denotativ al stilisticii
freudiene, banal scriitor în proză albă pe lângă misticul şi supratextualul Carl Gustav Jung. Din toate aceste pricini, lectura Cărţii roşii reprezintă o piatră de încercare decisivă pentru oricine, fie el psiholog analitic de obedienţă jungiană sau inocent pasionat de esoterism.

Şi dacă aşa stau într-adevăr lucrurile, atunci este evident că e nevoie de o cheie adaptată pentru a deschide înţelegerii complexul eşafodaj conceptual-metaforic pe care-l prezintă Liber Novus. Lucrarea psihanalistului american Sandford L. Drob, Ghid de lectură la cartea roşie de C.G. Jung, apărută la Editura Trei din Bucureşti în traducerea competentă semnată de Manuela Sofia Nicolae şi Victor Popescu, îndeplineşte fără doar şi poate această funcţie, de îndreptar practic într-o călătorie nebuloasă şi riscantă prin gândirea „ultimului Jung”.

Aceasta, deoarece chiar şi un excelent cunoscător al gândirii şi practicii jungiene, cum este Murray Stein,  formator la Şcoala Internaţională de Psihologie Analitică de la Zürich, spunea că este depăşit de complexitatea lui Liber Novus. Autorul, clinician jungian şi doctor în filosofie, este un iniţiat în misticismul iudaic, despre care a publicat mai multe studii originale.

Procedând analogic, Sandford Drob foloseşte o metodă de interpretare inspirată de tradiţia iudaică. Potrivit acesteia, hermeneutica biblică este una de nivel cvadruplu, în care coexistă patru registre ale înţelegerii: 1. sensul superficial, de prim contact; 2. relevanţa alegorică; 3. stratul metaforic şi 4. tâlcul mistic, accesibil doar prin trăire revelată. Dar savantul american procedează mai degrabă metaforic pentru a construi un eşafodaj apt să conducă la înţelegerea mesajului jungian. Cartea roşie ar fi, de aceea, asimilabilă unui vis, dar nu al unei persoane individuale, ci visul îngemănat al teoriei şi practicii psihologiei.

De altfel, şi aspectul livresc este unul de-a dreptul oniric: imagini fantasmatice, terifiante sau poetice, logică nocturnă, relaţionare discontinuă a diferitelor episoade.

La limită, ceea ce ne transmite codificat Jung este o moştenire de tip testamentar, din unghiul de vedere al căreia psihologia contemporană, una prea cognitivistă şi ştiinţific-pragmatică, ar trebui să nu piardă din vedere dimensiunea mistică şi ocultă a sufletului, ireductibilă la itemi măsurabili, de tip corporal. După Jung, misterul este antidotul suferinţei sufleteşti, nu medicamentul şi nu testul antropometric. Mesaj poate patetic, dar cu siguranţă binevenit într-o lume sufocată de tirania demersului orb al ştiinţei indiferente.

Sandford L. Drob,  coperte, C.G. Jung, imagini ilustrând universul jungian, link you tube spre un scurt film despre cum a fost realizată grafic Cartea roşie:

http://e-jungian.com/the-making-of-the-red-book-video/.