‘Ecologies of Repair’ Conversations la Gaep

Sâmbătă, 5 noiembrie | ora 18.00

Gaep | Str. Plantelor 50, București

Cu: Anca Bucur, Lucia Ghegu, Stanca Soare (artiste) și Adelina Luft (curatoare)

Facebook event

La finalul expoziției Ecologies of Repair,Gaep organizează sâmbătă, 5 noiembrie, de la ora 18:00, o conversație între artistele Anca Bucur, Lucia Ghegu, Stanca Soare și curatoarea Adelina Luft. Acesta este ultimul dintr-o serie de trei evenimente desfășurate în trei orașe diferite, cu scopul de a introduce publicul local în culisele noilor lucrări ale artistelor din expoziție: Andreea Medar & Mălina Ionescu (‘Ecologies of Repair’ Conversations / Timișoara, Kunsthalle Bega, 21 octombrie), Diana Popuț și Thea Lazăr (‘Ecologies of Repair’ Conversations / Cluj-Napoca, Casa Tranzit, 1 noiembrie), Anca Bucur, Lucia Ghegu și Stanca Soare (‘Ecologies of Repair’ Conversations / Bucharest, Gaep, 5 noiembrie).

Cum putem să ne reevaluăm perspectiva asupra pământului dinspre una de folosință spre una de schimb reciproc? Ce fel de medii sigure sau regeneratoare putem crea pentru plante și alte forme de viață? Și în ce condiții pot să apară din ruină forme de rezistență și potențial creator? Dialogul de la Gaep va aborda aceste teme prin prisma practicii celor trei artiste. Anca Bucur, Lucia Ghegu și Stanca Soare vor dezvălui poveștile din spatele lucrărilor realizate pentru expoziție și vor vorbi cu Adelina Luft despre cum lucrează cu materialități organice, concepte naturalculturale și noțiuni legate de protejare și prezervare.

Intrarea la eveniment este liberă.

Ecologies of Repair (10 septembrie – 5 noiembrie 2022) este o expoziție de lucrări noi de la opt artiste emergente – Amaia Molinet, Anca Bucur, Andreea Medar & Mălina Ionescu, Diana Popuț, Lucia Ghegu, Stanca Soare și Thea Lazăr – care aduc în discuție relația umanului cu non-umanul și dinamicile construire-distrugere, risipă-creație, extracție-adiție. Artistele au fost invitate de curatoarea Adelina Luft să reflecteze asupra unor teme de maximă actualitate: într-o perioadă de daune ecologice și de urmări ale pandemiei, cum poate practica artistică să contribuie la noi dispoziții ce dau naștere unor procese reparatorii prin reziliență și grijă reciprocă? Fiecare artistă și-a situat cercetarea într-un timp și spațiu specifice: de la o deversare accidentală de apă în Racoți care a creat o floră site-specific și a modificat consumul de apă al comunității locale (Andreea Medar & Mălina Ionescu) și un bazin cu deșeuri de bauxită de lângă Delta Dunării, prilej pentru o abordare critică a peisajului ruinei (Anca Bucur), până la o carieră de marmură, acum abandonată, din satul depopulat Alun (Diana Popuț), o așezare agricolă din județul Argeș care ridică problema gestionării reziduurilor de grâu (Stanca Soare) și un solariu al bunicii din Zimnicea, abordat ca un spațiu sigur și protector pentru plante (Lucia Ghegu).

Scurte biografii

ANCA BUCUReste artistă vizuală și scriitoare. Și-a finalizat studiile în 2018 la Universitatea din București, având o pregătire în literatură și studii culturale. Practica ei artistică se bazează pe cercetare și cuprinde diferite registre și medii, incluzând obiecte, eseuri video, poezie și performance. În ultimul timp, s-a axat pe cercetarea materialității socio-economice a pământului și a corpului în raport cu spații și istorii locale. Este interesată de potențialul epistemologic și politic al operei de artă. Anca Bucur este autoarea mai multor texte apărute în volume colective și parte a platformei Literatură și Feminism și a editurii frACTalia, unde curatoriază colecția Compost. Lucrează și trăiește în București.

După ce a studiat inginerie, grafică și design industrial, LUCIA GHEGU a obținut o bursă de cercetare la Accademia di Romania din Roma (2018-2020), în cadrul căreia a dezvoltat un proiect artistic despre impactul migrației post-comuniste asupra românilor din Italia. În lucrările sale recente, care includ desene de mari dimensiuni, instalații luminoase și obiecte aflate la granița dintre sculptură și designul de produs, este interesată de spațiul arhitectural, mobilitatea înțeleasă ca fluiditate, migrație, comunitate, identitate, tensiune constantă între așteptări și realitate, dar și de estetica imaginii. Lucia alege frecvent desenul ca antidot la hiper-tehnologizare – o notă rapidă și spontană care mediază trecerea de la idee la obiect și documentează procesul. Istoria personală reprezintă adesea punctul de plecare în cercetarea ei, care se dezvoltă prin împletirea cu alte discipline – antropologie, sociologie sau arhitectură. Lucia caută punctele de intersecție dintre poveștile personale și universale, urmărind să pună întrebări, să împingă spre experiențe directe și să nu ofere răspunsuri sau situații categorice.

STANCA SOARE: „Privesc instalația și performance-ul ca narațiuni ce trăiesc în spatele aparențelor. Inventez cu linii punctate povești subliminale ce se ghicesc prin conectarea elementelor între ele. Rămân contextuală și episodică. Vizualizez fiecare nou capitol ca pe o ocazie de a aborda un subiect diferit. Potrivesc piesele într-un scenariu triunghiular simplu format din personaj – decor – obiect. Cercetez tehnici vernaculare și aranjez obiectele într-un cadru scenic. M-am născut în 1995 în București, am studiat în Franța și trăiesc și lucrez între Giverny (Franța) și Miroși (Argeș).”

ADELINA LUFT este o curatoare independentă. Practica ei s-a format și dezvoltat în Yogyakarta (Indonezia) de-a lungul unei gândiri decoloniale și al unor forme de lucru orientate spre colaborare, procese și interdisciplinaritate. Proiectele ei curatoriale adresează afinități trans-locale, istorii comune și relațiile umanului/non-umanului cu pământul, migrația și identitatea. Din 2021 locuiește în București, unde continuă să inițieze proiecte de artă interdisciplinare și angajate social. Este colaborator la tranzit.Bucuresti și membru al echipei curatoriale pentru Bienala Jogja Equator 2023, unde a ocupat anterior rolul de asistent curator în 2017 și manager de rezidențe artistice în 2015.

—

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)

Parteneri media: igloo, Curatorial, Radio România Cultural, ArTeVezi, Revista ARTA

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

—

Credite imagini

1. Imagine din expoziția Ecologies of Repair (Gaep, București, 10 septembrie – 5 noiembrie 2022), cu lucrările Stancăi Soare: All Roads, 2022, pai, vopsea naturală, lemn, pânză, fir; Are Paved, 2022, cărămizi de cenușă și teracotă, grâu, pai, sticlă; With Good Intentions, 2022, video, lemn, material textil, fir, lipici

2. Imagine din expoziția Ecologies of Repair, cu părți ale instalației realizate de Anca Bucur, Corporeal Red, 2022, video-eseu, 3 piese textile, 2 obiecte de aluminiu reciclat, semințe de floarea-soarelui din ceramică

3. Imagine din expoziția Ecologies of Repair, cu lucrări de Lucia Ghegu (stânga) – Save the Seeds 1, 2022, marker pe bază de ulei pe folie de polietilenă, print prin transfer termic pe plasă anti-insecte, lemn refolosit – și Diana Popuț (dreapta) – FragmentsSeries, 2022, marmură perforată

Toate fotografiile: Alexandru Paul, prin amabilitatea Gaep