Lansare de carte & Târgul Mărțișorului la Muzeul Țăranului
23 Februarie 2022, 13:10
De comunişti am fugit, peste comunişti am dat.Povestea unui refugiat din BasarabiaLansare de carte24 februarie 2022, ora 18.00
Muzeul Național al Țăranului Român vă aşteaptă joi, 24 februarie 2022, între orele 18.00 şi 20.00, la Sala Media, unde va avea loc lansarea cărții De comunişti am fugit, peste comunişti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia, de Ionuț Iamandi, cu o prefață de Liliana Corobca, Editura Vremea, Bucureşti, 2022, 148 de pagini cu ilustrații şi documente transcrise din arhiva CNSAS.Cartea „De comunişti am fugit, peste comunişti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia” prezintă cazul unui țăran care în 1944 se refugiază din calea Armatei Roşii şi ajunge să se stabilească împreună cu familia în Bărăgan. Aici constată că n-a scăpat de ceea ce a vrut să se ferească - de unde şi numele cărții - şi că e nevoit să trăiască tot în cadrul unui regim comunist pe care îl experimentase deja în 1940 - 1941, cât Basarabia a fost încorporată Uniunii Sovietice. În satul său din Bărăgan, Teodor Caravasile - căci aşa îl cheamă pe eroul basarabean al cărții - intră în conflict cu Miliția şi Securitatea, care îl urmăresc pentru atitudine duşmănoasă față de orânduire şi de organele de partid şi de stat. Conflictul rezultat este dramatic în esență, dar şi comic pe alocuri, ilustrând rezistența simplă țărănească în fața obtuzității oficiale. Pe lângă povestea lui Teodor Caravasile, bazată pe dosarul său de urmărit de la CNSAS şi pe datele, informațiile şi fotografiile obținute de la familie, el fiind bunicul autorului, cartea mai cuprinde şi un studiu despre refugiații basarabeni şi bucovineni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Bejenia acestora până în Oltenia şi Banat nu a însemnat sfârşitul strămutărilor. Mulți dintre ei au fost vânați direct de către sovietici după 1945 pentru a fi deportați în Siberia sau Kazahstan, iar alții au fost mutați cu forța în timpul regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, în câmp deschis, în Bărăgan, unde au fost abandonați şi unde la început au trăit în bordeie şi au primit apă cu cisterna.„Editura Vremea a publicat de curând un mic volum despre urmărirea de către Securitate a unui basarabean refugiat în România în 1944 şi care critica regimul lui Dej, aşteptându-i pe americani ‘împreună cu regele Mihai’. Autorul reconstituirii modului în care a fost supravegheat, turnat, anchetat şi arestat Teodor Caravasile este jurnalistul Ionuț Iamandi. E povestea unui om simplu, care n-a fost un erou, dar a avut curajul să spună în gura mare, într-un mic sat din Bărăgan, ce credea despre ‘hoții de comunişti’”. (Cristian Preda)„În primul rând, demersul lui Ionuț Iamandi este unul inedit. Nici ficțiune, nici memorialistică, ci documente din arhiva fostei Securități. Autorul analizează fenomenul refugiaților, pornind de la un dosar de urmărire făcut de Securitate, descoperit la CNSAS. Volumul De comunişti am fugit, peste comunişti am dat. Povestea unui refugiat din Basarabia este şi un omagiu al urmaşilor de azi față de suferința predecesorilor noştri, este o pagină importantă de recuperare a istoriei Basarabiei. Iar în bibliografia domeniului, care sperăm că va fi mai bogată cu timpul, volumul lui Ionuț Iamandi va fi un reper incontestabil.” (Liliana Corobca)
TÂRGUL MĂRȚIȘORULUI25 februarie – 1 martie 2022
Purtăm în continuare masca, respectăm normele de distanțare fizică și, astfel, vom putea sărbători, și de această dată, debutul primăverii la Muzeul Național al Țăranului Român. Evenimentul nostru a reprezentat, în ultimii 16 ani, o referință culturală pentru publicul larg, bucureștean și nu numai. Și tare ne mai mândrim cu Târgul Mărțișorului, chiar și-n vremuri de pandemie!Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spațiul urban. Încurajând creativitatea artistică și meșteșugul capabil să fie reînnoit cu particularități menite să comunice prin expresivitate, imaginație și simț al umorului semnificațiile mai vechi sau mai noi ale obiceiului, târgul aduce în atenția publicului o ofertă bogată prin unicitatea, creativitatea și diversitatea mărțișoarelor.Cu un număr de doar 150 de participanți, din cauza situației pandemice, Muzeul Național al Țăranului Român organizează Târgul Mărțișorului, și în acest an, în condiții restrânse, respectând restricțiile impuse de către autorități.Participanții invitați — studenți, artiști, meșteșugari — folosesc ca sursă de inspirație lumea și mitologia țărănească ori imaginează noi forme ale creativității urbane: de la obiectul manufacturat și reciclat care folosește materiile naturale devenite clasice, la amprenta unui design contemporan, banda desenată sau personaje și semne din mitologia urbană, imaginate pe o multitudine de materii neconvenționale.Alături de ei, se numără, ca în fiecare an, școli, fundații, asociații, organizații care desfășoară acțiuni cu caracter umanitar pentru copii și sprijin pentru categoriile defavorizate. De asemenea, ne vom întâlni cu cei mai harnici gospodari și vom degusta cele mai bune preparate de casă, turtă dulce, prăjituri, dulcețuri, sărățele, fructe deshidratate și ceaiuri de leac.Vă așteptăm, ca în fiecare an, să mărțișorim împreună cu fir alb și roșu timp de cinci zile, de vineri, 25 februarie, până marți, 1 martie 2022, între orele 10.00 și 18.00!Prețul biletului de intrare la târg: adulți - 8 lei; pensionari - 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor - 2 lei. Biletele pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul: booktes.comNu este necesară prezentarea certificatului verde pentru intrarea la târg.IMPORTANT! Evenimentul se va organiza conform restricțiilor enunțate în Oridnul ministrului Culturii nr. 3245 din 19 octombrie 2020, privind măsurile pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2 şi pentru asigurarea desfăşurării activităţilor în condiţii de siguranţă sanitară în domeniul culturii, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele din Hotărârea Guvernului nr. 171 din 3 februarie 2022, privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 7 februarie 2022, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Anexa 3.
OVIDIU FENEȘ ȘI NAPOLEON TIRON4 decembrie 2021 – 26 februarie 2022
„Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor.”(Matei 18:20)
Muzeului Național al Țăranului Român vă învită la Sala MNȚRpusC să vizitați expoziția Căci, acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor (Matei 18:20). Ovidiu Feneș și Napoleon Tiron, doi artiști din generații distincte, care preferă intimitatea atelierului oricărei afișări publice, se întâlnesc în spațiul MNȚRplusC în luna decembrie și încheie primul an calendaristic al programului cu același nume.Curator: Silvian Sferlea▪Ideea acestei expoziții a funcționat sub semnul experimentului, prin facilitarea unui dialog spontan între lucrări, ținând cont de faptul că artiștii nu și-au propus să se întâlnească fizic și nici nu și-au trasat o strategie mutuală de construcție a cadrului expoziției, preferând să se axeze pe intuiție.Ovidiu Feneș s-a născut în 1978 în Târgu Mureș și a absolvit Institutul Nicolae Grigorescu în anul 2002. Referindu-se la el însuși, Feneș îl parafrazează pe Jean Dubuffet: „am darul uitării“... „totul merge înainte și ce e în urmă e rămas în urmă“.Ovidiu Feneș ne-a obișnuit prin rarele sale expoziții anterioare cu recuperări sau, mai bine zis, cu reutilizări ale diferitelor materiale pe care le folosea în lucrările lui. În cel mai recent corp de lucrări nu face decât să evidențieze, prin minimalismul lui, ceea ce este deja obținut, deja concret, folosind materiale simple, uneori chiar și naturale, considerându-se un artist poverist și bazându-se ca principiu de lucru pe simplitate.Toată ideea lui de azi despre artă, spune el, a plecat de la răspunsul pe care părintele Iustin Pârvu i l-a dat la întrebarea: „Ce este arta?“. Acesta i-a răspuns: „Arta este artă!“ Un răspuns atât de complex și, în același timp, atât de minimalist, așa cum sunt și lucrările lui actuale. Cum ar spune el, „Să punem început bun!“.Napoleon Tiron s-a născut în comuna Oasele, azi, Rediu (județul Galați), în 1935. Este absolvent al Institutului Nicolae Grigorescu în 1970, secția sculptură. A expus la Simeza în 1976 și 1977 și la Sala Dalles în 1986. În anul 1988, participă la Bienala de la Veneția. Primește Premiul UAP pentru sculptură în 1970 și Bursa de creație în 1971.Napoleon Tiron este un sculptor care preferă să nu pună nume propriilor creații. Lasă privitorul să facă asta pentru că el consideră că fiecare vede altceva și nu vrea să inducă nimic imaginației celui care-i privește lucrările. Preferând lemnul, lucrările lui sunt forme simple la prima vedere, dar care abia după o atentă examinare îți dezvăluie complexitatea lor. Sculptura lui nu își arată cu ușurință înțelesurile, dar nici nu le ascunde. E suficient că există!
text de Silvian Sferlea
▪Program de vizitare:În fiecare sâmbătă, cu excepția zilei de Crăciun și a primei zile din 2022 (25 decembrie, respectiv 1 ianuarie), expoziția este deschisă între 15:00-18:00. Pentru cei ce nu pot ajunge în acest interval, se poate programa o vizită la 0726343263.
- sâmbătă, 26 februarie 2022, 15:00 - 18:00
▪Coordonator MNȚRplusC: Ilina SchileruDespre MNȚRplusC: Pornind de la premiza că Muzeul Țăranului a fost și va fi mereu un spațiu viu, propunerea de a transforma sala de la subsolul muzeului (în care se desfășoară din aprilie 2021 programul MNȚRplusC), într-un teren de experiment artistic este o inițiativă care urmărește să coaguleze o comunitate nouă, formată din artiști activi pe scena de artă și urmăritorii ei. Unele din expozițiile deschise în sala MNȚRplusC vor purta referințe la patrimoniul material și imaterial al muzeului.Organizatori: MNȚRplusC, Muzeul Național al Țăranului RomânCu sprijinul Policolor și Aqua Carpatica
