Poeta Svetlana Cârstean în ORAȘUL NEVĂZUT. Ateliere de explorare literară și personală pentru adulți și adolescenți

Cum putem face să vorbească orașul nevăzut din exteriorul și din interiorul nostru?

Poeta Svetlana Cârstean și Muzeul Hărților continuă seria de întâlniri Hărți și cuvinte cu două noi ateliere de explorare literară și personală adresate adulților și adolescenților. Desfășurate pe 8 și 9 februarie, în atmosfera intimă a Muzeului Hărților, cele două ateliere au ca punct de plecare harta subiectivă și emoțională a spațiului urban, propusă de artista Cristina Bobe și curatoarea Ioana Zamfir prin expoziția de fotografie ORAȘUL NEVĂZUT, deschisă până pe 23 februarie.

Atelierele cu poeta Svetlana Cârstean au loc sâmbătă, 8 februarie, în intervalul 12:00-14:00 (pentru adulți) și duminică, 9 februarie, între orele 11:00-13:00 (pentru adolescenți cu vârste între 12 și 15 ani).

Svetlana Cârstean despre atelierele Hărți și cuvinte din acest weekend: „Uneori familiaritatea cu orașul pe care îl locuim și îl traversăm zilnic în grabă ajunge să fie atât de profundă, încât nu-l mai vedem, nu mai înregistrăm locurile prin care trecem, nu mai observăm detaliile. Citind și scriind în expoziția de fotografie ORAȘUL NEVĂZUT, vom scoate la iveală orașul acela care locuiește în interiorul nostru, vom învăța prin intermediul fotografiilor să ne ascuțim auzul, să ne exersăm privirea și scrisul pentru a-i da viață acestui oraș poate nevăzut, poate ignorat sau uitat.”

Taxa de participare pentru fiecare dintre cele două ateliere este de 130 lei, iar biletele pot fi cumpărate de pe platforma Eventbook: https://orasulnevazut.eventbook.ro/.

„Orașul privit în fiecare strat al lui, din interior, unde adevărul e altul” (Svetlana Cârstean)

De peste cincisprezece ani, Cristina Bobe surprinde în imagini ORAȘUL NEVĂZUT. Expoziția de la Muzeul Hărților face publice pentru prima dată câteva dintre sutele de fotografii care alcătuiesc această serie, într-o versiune atent curatoriată de Ioana Zamfir, muzeograf. Proiectul propune un exercițiu de citire dincolo de fațade și o căutare a nevăzutului din lucrurile vizibile. „Fotografiez lumea construită și o redau privitorilor ei într-o nouă formă, una «poetizată», astfel încât zidurile încetează să mai fie ceea ce sunt și se transformă, prin puterea imaginației, în partituri, texte, hărți, continente sau picturi abstracte”, explică artista despre procesul său de creație.

Despre ORAȘUL NEVĂZUT, expoziția care aduce în prim-plan detalii expresive din locații anonime și construiește astfel o hartă emoțională a spațiului urban, curatoarea Ioana Zamfir spune că este „un exercițiu de atenție, de ajustare a ritmului în care traversăm și ne raportăm afectiv la locurile pe care le străbatem, astfel încât fiecare detaliu uitat devine o poveste, iar fiecare fotografie capătă o voce pentru cei care o privesc”.

Același ORAȘ NEVĂZUT este pentru poeta Svetlana Cârstean asemenea unui „oraș ecorșeu, jupuit frumos, privit de foarte aproape în fiecare strat al lui, din interior, unde adevărul e altul. O privire aruncată pe dinăuntrul a tot ceea ce nu se vede în orașele pe care le locuim”.

Deschisă în perioada 23 noiembrie 2024 - 23 februarie 2025, la Muzeul Hărților, expoziția este completată cu o serie de evenimente conexe, precum tururi ghidate sau atelierele Hărți și cuvinte coordonate de poeta Svetlana Cârstean. Ultimul eveniment din această serie este un Atelier cu plimbare fotogeografică, ce va avea loc pe 22 februarie, între orele 11:00 și 15:00, în prezența curatoarei și a artistei, care vor invita publicul la un exercițiu de privire atentă a orașului, într-o lumină proaspătă și personală. Biletele costă 110 lei/persoană și pot fi cumpărate de pe platforma Eventbook.

Svetlana Cârstean este inițiatoarea, alături de scriitoarea Ana Maria Sandu, a proiectului de ateliere de citit, scris și dezvoltare a gîndirii critice în rândul copiilor și al tinerilor, „Incubatorul de lectură”. Incubatorul de lectură implică deja o experiență de opt ani și implicit crearea unei noi metode de a lucra cu tinerii și copiii pornind de la textul literar. În 2024, a dezvoltat alături de psihoterapeuta Adina Nechita un format de atelier intersecțional de literatură și psihoterapie destinat adulților.

Svetlana Cârstean a debutat în 1994, în cadrul volumului colectiv „Tablou de familie”. Volumul de debut individual, „Floarea de menghină” (2008), a fost recompensat cu Premiul pentru Debut în Poezie al Uniunii Scriitorilor, Premiul pentru Debut al revistei România literară, Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu și Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. „Floarea de menghină” a fost publicată în Suedia la editura Rámus, în 2013, în traducerea poetei suedeze Athena Farrokhzad. În 2015, a lansat volumul „Gravitație”, la Editura Trei. Volumul a fost tradus și publicat în Norvegia de către editura Audiatur, în 2017. În aprilie 2016, împreună cu Athena Farrokhzad, a lansat în Suedia volumul comun „Trado”, publicat la Editura Albert Bonnier, în colaborare cu editura Rámus. Cartea a apărut în română, în noiembrie 2016, la Editura Nemira și a primit Premiul Radio România Cultural pentru Poezie. Traducerea poloneză, la Editura Lokator, a fost lansată în iunie 2019. În primăvara lui 2021, au apărut traducerile în daneză și norvegiană ale volumului Trado, la editurile Amulet și, respectiv, Audiatur. În 2024, Trado a apărut în versiune spaniolă, fiind publicată de editura Kriller71 (Spania) și Zindo&Gafuri (Argentina). În ianuarie 2021, Svetlana Cârstean a publicat la Editura Nemira un nou volum de poezie, „Sînt alta”. Textele sale au fost traduse în diverse limbi: engleză, franceză, italiană, suedeză, norvegiană, cehă, catalană, slovenă, spaniolă, poloneză, ebraică. A coordonat la Editura Pandora M (Grupul Editorial Trei), propria colecție de poezie, „Cercul Poeților Apăruți”. Din 2016, coordonează colecția de poezie „Vorpal”, la editura Nemira.

Cristina Bobe este artistă vizuală. A studiat filosofie la Universitatea din București și fotografie la Universitatea Națională de Arte București. Este cunoscută pentru fotografiile sale din domeniul medical, cât și pentru ideile creative care stau la baza unor inițiative unice în spațiul cultural românesc, precum proiectul fotografic „Gentle Violence”, expus la Muzeul Național Brukenthal în două ediții („The Heart” – 2014 și „Faces of Change” – 2016) – un demers de documentare și explorare artistică a intervențiilor chirurgicale pe cord deschis și a celor de chirurgie plastică; galeria „Artera” din București – un spațiu multidisciplinar creat pentru a explora conexiunile dintre arte și sănătate / corp / medicină; conceptul „Unseen. Concert in the Dark”, care a propus primele concerte de muzică clasică din România, desfășurate în întuneric complet.

Ioana Zamfir este curatoare și muzeografă la Muzeul Hărților din București, specialistă în Studii Culturale. A studiat Istoria Artei la Facultatea de Istorie a Universității din București și a urmat studii de Masterat și Doctorat în Studii Literare și Culturale la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din București. A beneficiat de burse și stagii Erasmus și DAAD la universități precum Universitatea din Tübingen, Universitatea Paris Nanterre și Universitatea din Kassel. Are experiență în proiecte culturale, AFCN și Horizon 2020, și manageriază încă din 2018 programul Erasmus la Muzeului Hărților, prin care a legat parteneriate cu instituții precum V&A Museum, Biblioteca de Stat din Berlin și muzeul Plantin Moretus din Antwerp.