Proiectul „We Are Here to Stay” se încheie cu o expoziție documentară a lucrărilor realizate de imigranți din țările arabe

• Șase artiști multidisciplinari au realizat în perioada august-noiembrie o serie de ateliere de creație artistică în cadrul unui proiect pilot inițiat pentru a crea un prim contact cu o minoritate subreprezentată din București

• În perioada 5-19 noiembrie rezultatele acestor ateliere vor fi prezentate în cadrul unei expoziții documentare și a unor evenimente speciale care vor avea loc în spațiul MNȚRplusC

Sâmbătă, 5 noiembrie, în spațiul MNȚRplusC de la Muzeul Național al Țăranului Român, începând cu ora 15:00 se va deschide expoziția documentară a proiectului „We Are Here to Stay”, alături de cei șase artiști facilitatori care i-au ghidat pe imigranții din țările din Orientul Mijlociu în diverse procese de lucru artistice și colaborative: artiștii multidisciplinari Delia Popa,Nicoleta Moise,Diana Miron, Mircea Modreanu și duo-ul de arhitectură Atelier AdhocComunitate (George Marinescu si Daria Oancea). În cadrul deschiderii va avea loc și un atelier de hena susținut de Noma Shkeir și o degustare de mâncare tradițională pregătită de femeile participante la ateliere. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 5-19 noiembrie, de marți până duminică, între 14:00-18:00.

Organizatorii au pregătit și alte evenimente care să marcheze acest proiect unic și care vor fi publicate pe pagina de Facebook și Instagram MNȚRplusC.

Despre mini-proiectele/atelierele demarate împreună cu artiștii facilitatori

DELIA POPA

Pe parcursul lunilor august-octombrie, artista vizuală Delia Popa a condus și facilitat atelierele de artă vizuală „Împreună/Meaan” cu un grup de femei și copii. Au început prin crearea unei baze de discuție comune legate de patrimoniul vizual de artă islamică, respectiv artă românească cu influențe islamice, prin vizite la Muzeul Național de Artă al României și continuând cu exerciții de desen și pictură. Din aceste vizite și discuții, grupul a descoperit existența unor cuvinte similare în limbile română și arabă, cum ar fi cuvântul „caftan” (o haină de origine orientală pe care o purtau domnitorii și boierii). Inspirați de caftanul lui Neagoe Basarab din colecția de Artă Românească Veche a MNAR, grupul a creat împreună un caftan din hârtie verde pe care atât mamele cât și copiii au desenat motive decorative, simbolice și caligrafice. Caftanul, ca veșmânt simbolic, are două semnificații în cadrul acestui proiect realizat colectiv – atât unul de protejare, cât și de creare a unei identități temporare comune.

KATIA PASCARIU

„La atelierele de teatru am început prin exerciții și jocuri fizice și de improvizație, pornind de la ideea că participantele și participanții nu vorbesc aceleași limbi, vin din locuri și culturi foarte diverse, au experiențe de viață bogate și acum se află, poate doar temporar, în același spațiu geografic pe care îl percep adeseori diferit. Ne-am exprimat cu cuvinte și fără, folosindu-ne de română, arabă, engleză și mimică/pantomimă. Am gândit un posibil dicționar de bază al unei persoane care ajunge în România și nu cunoaște limba și obiceiurile deloc. Am construit povești despre frici și visuri de călătorie, mai mult sau mai puțin posibile în realitate, descriindu-le prin cuvinte, sunete și mișcare. Cineva începe să povestească în limbajul cel mai la îndemână și când se blochează e mereu cineva care poate prelua și duce povestea mai departe, având în final un basm colectiv, spus pe mai multe voci și în mai multe limbaje. În expoziție vom lucra împreună cu Delia Popa și vom spune povestea caftanului, a secretelor din buzunare și a propriilor nume", spune actrița Katia Pascariu, care a lucrat cu un grup de adolescenți/e și copii pe parcursul lunilor august-octombrie.

NICOLETA MOISE

Artista Nicoleta Moise a condus un grup de fete, studente și absolvente în mai multe discipline și cu interese diverse. Și a facilitat un atelier de scris care a pornit de la o temă și un interes personal: visele. Întâlnirile cu grupul de participante s-au concentrat pe felul în care ne povestim visele, ascultarea lor, și cum putem scoate la suprafață, prin scris, acest teritoriu unde procesăm cele mai dificile emoții. Accentul nu s-a pus doar pe interpretarea lor simbolică, ci mai mult ca pretext pentru a povesti despre ce simte fiecare sau ca potențială resursă de evadare din viața de zi cu zi. Rezultatele atelierului sunt o serie de texte adunate pe parcursul întâlnirilor și printate sub forma unei broșuri. Aceste întâlniri constituie prima etapă dintr-un proces care va continua și după încheierea proiectului „We Are Here To Stay".

Broșura cu textele scrise în limbile română și arabă va fi distribuită în cadrul expoziției de la MNȚRplusC, între 5-19 noiembrie.

DIANA MIRON

Seria de ateliere deschise de Diana Miron pentru participantele din proiect a însemnat un prim contact de lucru pentru identificarea caracteristicilor vocale individuale și explorarea sonoră corală contemporană. Workshop-urile au cuprins noțiuni și tehnici de respirație, vocalize și explorare prin improvizație dirijată, luând în considerare cântul vocal feminin ca subiect tabu în cultura țărilor arabe. Cu excepția genurilor pop mainstream, femeile sunt de cele mai multe ori excluse din viața muzicală.

Participantele și, pe alocuri, copiii acestora, au luat parte la construcții vocale cu efecte neașteptate, fiind provocați să contribuie prin scriere creativă și joacă sonoră. Filtrată prin memoria afectivă, muzica va avea ca temă cântecul de leagăn, reflectând asupra ideii de a fi mamă în contextul social-politic-economic al lumii de azi.

Utilizând extrase din sesiunile de lucru, Diana Miron va compune o lucrare de sunet care urmează a fi instalată în galeria MNȚRplusC, ca parte din expoziția documentară.

ATELIER AD HOC COMUNITATE

Ca răspuns la dificultatea de a identifica în București spații de întâlnire la nivel comunitar adresate persoanelor și grupurilor stabilite în oraș din zona Orientului Mijlociu, Atelier Ad Hoc (George Marinescu si Daria Oancea) a propus realizarea unui mobilier adaptabil și mobil care poate susține activități colective.

Liza, un element standard folosit pentru transportul mărfurilor, este integrată în cadrul piesei de mobilier căruia îi susține deplasarea atât la interior cât și la exterior. Obiectul comunică prin culoare și print-o serie de marcaje indicative posibilele configurații care definesc cadrul fizic al unor activități diferite precum ateliere, mese, petreceri, depozitare, joacă sau plimbări. Miza este aceea a unui angajament care să continue și după finalizarea proiectului. Rolul de facilitator în această situație este transferat obiectului, a cărui utilizare și reconfigurare permite consolidarea unor practici colective.

Obiectul va fi folosit în cadrul expoziției de final și pentru evenimentele conexe, la MNȚRplusC în perioada 5-19 noiembrie.

Producția și construcția finale au fost realizate de către Andrei Savonea.

MIRCEA MODREANU

Artistul Mircea Modreanu a fost invitat să realizeze un mural împreună cu câțiva dintre copiii participanți, cu vârste cuprinse ïntre 3 și 15 ani, dar și cu părinții lor. Această intervenție a avut loc pe 7-9 octombrie, pe zidul unei pensiuni din Predeal condusă de Shadi Alhalabi, un imigrant din Liban stabilit în România și care s-a alăturat proiectului.

Procesul de lucru a urmărit antrenarea copiilor pe un teren al imaginarului și fantasticului. Pornind de la amintiri, lecturi, sau proiecții personale, copiii au pictat în acuarelă elemente figurative pe care ulterior le-au transformat, prin manipulare digitală, în reprezentări abstracte. Aceste imagini au fost mai apoi conturate pe zid și transformate într-o lucrare de graffiti.

Documentarea video a muralului, realizată de Ilina Schileru, poate fi vizionată în cadrul expoziției de final, în perioada 5-19 noiembrie.

„We Are Here to Stay” este un proiect pilot de artă angajată social care își propune să creeze un prim contact cu minoritatea de imigranți arabi din București, prin proiecte artistice multidisciplinare. Refugiați și imigranți din Orientul Mijlociu (Siria, Palestina, Irak etc.) au fost implicați direct în crearea unei platforme noi prin care să se manifeste creativ și să se exprime autonom prin forme de cunoaștere și autocunoaștere, în cadrul unor întâlniri de grup săptămânale. Inițiat de Ilina Schileru de la MNȚRplusC și Adelina Luft, curator independent, împreună cu Asociația Activ Random și co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național, scopul final al proiectului a fost dezvoltarea unor activități de grup prin procese de lucru artistice și colaborative care să răspundă intereselor lor prin participare voluntară și facilitate de câte un artist.

Situația refugiaților de război aflați pe teritoriul României este un subiect puțin discutat. Foarte recent însă, izbucnirea războiului din Ucraina a demonstrat o mobilizare fără precedent din partea oamenilor simpli cât și a autorităților, oferind diverse forme de ajutor, inclusiv locuri de muncă. Însă proiectul „We Are Here to Stay” se dedică unei categorii de refugiați/imigranți care merită a fi privită în contextul mai amplu al situației refugiaților de război și valurilor de muncitori imigranți în România. Mai mult decât o dorință de a „include” această minoritate în țara gazdă, proiectul încearcă să facă vizibilă prezența unor grupuri cu rădăcini vechi în cultura românească – atât prin influențele culturale și artistice care definesc spațiul românesc, cât și prin existența unei populații arabe stabilită aici de generații.

Nevoia unor astfel de proiecte este cât se poate de evidentă și „We Are Here to Stay” susține formarea unei comunități embrionare pentru refugiații și imigranții din țările arabe care poate fi cultivată și dezvoltată în viitor. Astfel, se creează o mai bună cunoaștere a ceea ce vedem ca „străin”, atât din prisma viziunii majoritare cât și din cea a imigrantului în cultura gazdă și, în mod ideal, o reflecție mai amplă asupra practicilor de găzduire, de primire și grijă, atât la nivel personal, cât și la nivel de națiune.

Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Parteneri:Muzeul Național al Țăranului Român,MNȚRplusC,Asociația Activ Random.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.