Dezbaterea despre eliminarea taxei radio-tv organizată de TVR şi Radio România a pus în discuţie mai multe teme care vizează cele două instituţii, de la modul lor de funcţionare şi până la misiunea publică a acestora. Întrebarea centrală a fost însă cu sau fără taxa radio-tv şi ce s-ar întâmpla o dată cu eliminarea ei?

Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România:

"Radioul şi televiziunea nu sunt pentru a plăcea politicienilor, ci pentru consumul cetăţenilor. Mai mult decât atât, Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice de media din Europa. După principiul haideţi să reparăm ceva ce merge, ideea şi promulgarea în această viteză cosmică într-o perioadă electorală agitată reprezintă, din punctul nostru de vedere, o eroare care dacă nu se îndreaptă la timp va fi foarte, foarte greu de reparat."

Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent a vorbit despre faptul că cetăţenii vor plăti în continuare pentru cele două instituţii, doar că într-o altă formă:

"Este un mit eliminarea taxei. Ea, de fapt, nu dispare, ci este încorporată în bugetul de stat, care reprezintă tot banii noştri. Numai că legătura nu va mai fi directă; va trebui s-o facem prin intermediul Parlamentului. Deci, dincolo de această tăiere a legăturii directe a cordonului ombilical fiscal între cetăţean şi instituţiile publice, vom pierde şi linia directă de comunicare."

Jurnalistul Ion M. Ioniţă a vorbit despre încălcarea unor drepturi garantate de Constituţie odată cu eliminarea acestei taxe:

"Serviciile publice de radio şi televiziune sunt în Constituţia României. Este vorba de Art.31 şi capitolul este "Drepturi şi libertăţi fundamentale". Iar dreptul la informare este fundamental şi apare în Constituţie şi spune aşa: "Serviciu public de radio şi serviciul de televiziune sunt autonome." În momentul în care-l faci bugetar, îl faci guvernamental, nu mai e autonom. O dată, cine plăteşte lăutarii comandă şi muzica, că asta este esenţial. Că s-au încălcat principiile constituţionale de două ori. O dată în legea de funcţionare, nr. 41, care a făcut Consiliul de administraţie a celor două eminamente politic prin numirile prin parlament şi acum se mai încalcă o dată prin această lege, spunându-se că devine finanţat direct din buget, fără a mai fi finanţat autonom, cum spune Constituţia, direct prin contribuţia cetăţenilor."

Prezent la eveniment, academicianul Răzvan Theodorescu a vorbit despre o nemulţumire a clasei politice faţă de TVR şi Radio România, spunând că această decizie este o răzbunare politică:

"Este limpede, pentru mine cel puţin, că este o răzbunare politică. Sunt nişte politicieni, în cazul de faţă domnul Dragnea şi poate şi alţii, şi cred că din ambele părţi ale eşicherului - deocamdată văd din partea PSD-ului - care sunt nemulţumiţi, nu ştiu de ce sau pot să bănuiesc de ce, de faptul că unul sau altul din cele două servicii nu au mers pe mâna lor."

Conducerile Radio România şi TVR văd în momentul de faţă un blocaj în funcţionarea posturilor publice dacă legea se va aplica de la 1 ianuarie 2017.

Irina Radu, Preşedinte Director General Televiziunea publică:

"Nu se poate funcţiona de la 1 ianuarie cu legea nr.41. Ne aflăm într-o cu totul altă paradigmă. Dacă, doamne fereşte, se va întâmpla acest lucru ne vom afla în situaţia în care poate ar veni nişte bani şi noi ne-am întreba ce facem cu ei, ce avem dreptul să semnăm, ce organisme mai conduc instituţiile, care mai sunt reglementările. Adică se schimbă absolut tot peisajul. Or, este exclus să se întâmple aşa ceva, normal, de la 1 ianuarie."

Ovidiu Miculescu, Preşedinte Director General al Radio România:

"De la 1 ianuarie, tehnic, pe situaţia actuală, cele două servicii publice se opresc. Pentru că bugetul, după estimările noastre, nu va exista bugetul naţional, toate cheltuielile interne sunt provenite din veniturile proprii, deci din taxă. În funcţionarea de zi cu zi, de la curent, gaz, apă până la salariile jurnaliştilor statul şi bugetul nu sunt prezente. Neavând buget, practic la 1 ianuarie activitatea se va opri."