Rubrica realizată de Claudiu Tănăselia poate fi accesată și pe site-ul www.parsec.ro și pagina de facebook parsec.ro

Săptămâna trecută, NASA a anunțat într-o conferință de presă că suspendă eforturile de a mai contacta roverul Opportunity, după ce aceasta a transmis ultimul semnal radio spre Pământ în 10 iunie 2018. Vara trecută, pe Marte, a avut loc una dintre cele mai mari puternice furtuni din ultimele decenii, furtună care a cuprins întreaga planetă, ridicând în atmosferă cantități impresionanate de praf și blocând astfel razele soarelui să încarce acumulatorul de la bordul lui Opportunity, prin intermediul panourilor solare. Așadar, fără lumină solară, roverul a fost lipsit de electricitate și probabil până la finalul furtunii, care s-a mai domolit la finalul lunii iulie, acumulatorul de la bord s-a descărcat complet, făcând astfel imposibilă funcținoarea computerului de bord, a instrumentelor științifice sau a echipamentelor de comunicație.

Roverul Opportunity a reprezentat însă una dintre cele mai de succes povești de explorare interplanetară a agenției spațiale americane. Lansat în 2003, a ajuns pe suprafața planetei Marte în 25 ianuarie 2004, în zona denumită Meridiani Planum, la câteva săptămâni distanță de Spirit, un rover geamăn care a amartizat pe cealaltă parte a planetei Marte și care a încetat să mai funcționeze după 6 ani. Planul inițial a fost ca cele două rovere să fie active pentru 90 de zile și să parcurgă o distanță de 600 de metri (inițial 300 metri, dar exista riscul ca misiunea să nu fie finanțată în aceste condiții, așa că cercetătorii au riscat și au promis 600 metri). Opportunity a supraviețuit însă peste 14 ani pe suprafața lui Marte și a parcurs nu mai puțin de 45.16 km o distanță mai lungă decât un maraton și în același timp cea mai mare distanță parcursă de un vehicul pe un alt corp ceresc decât Pământul, mai mult chiar decât roverul selenar sovietic Lunokhod-2 din 1973 sau decât au condus astronauții roverele selenare din programul Apollo. Acest lucru a fost posibil datorită curenților de aer din atmosfera marțiană care regulat curățau de praf panourile solare, fenomen care nu a fost prevăzut de inginerii NASA înaintea misiunii. Întreaga misiune a roverelor Spirit și Opportunity a costat agenția spațială americană aproximativ 1 miliard de dolari, pe întreaga sa durată de-a lungul celor 15 ani.

Una dintre cele mai importante descoperiri făcute de Spirit și Opportunity, dincolo de subtilitățile geologice care i-au bucurat pe cercetători, a fost obținerea de dovezi clare ale existenței apei în formă lichidă la suprafața planetei Marte în trecutul geologic al acesteia, datorită mineralelor descoperite în solul marțian, care nu s-au putut altfel forma decât în prezența apei în stare lichidă.

În prezent pe Marte se mai află un rover, Curiosity, de dimensiuni mai mari decât Spirit și Opportunity, ajuns pe Planeta Roșie în august 2012. Acesta are la bord un generator termoelectric cu plutoniu care-i permite să fie independent de condițiile atmosferice și să funcționeze fără să aibă nevoie de lumina solară, așadar nu a fost afectată de furtuna de anul trecut. Cu toate acestea, este posibil ca roverul Curiosity să nu depășeacă recordul de anduranță stabilit de Opportunity, datorită degradării generatorului de la bord. Tot pe Marte se găsește și sonda staționară InSight, ajunsă în noiembrie anul trecut, iar în 2020 NASA urmează să lanseze un nou rover, denumit deocamdată provizoriu Mars 2020, asemănător cu actualul Curiosity, dar care va fi dotat și cu o mică dronă care va putea zbura și survola astfel împrejurimile, iar roverul va putea și să colecteze eșantioane de sol marțian, pe care să le lasă în urma sa și care să fie colectate de un viitor rover care le va putea aduce pe Pământ, pentru studii detaliate.

Între timp, pe orbita planetei Marte există în prezent o mică flotă de 6 sateliți, care studiază suprafața și atmosfera marțiană, dar care pot să funcționeze și ca releu de comunicații pentru sondele aflate la sol. Avem așadar doi europeni (Mars Express și Trace Gas Orbiter), unul indian (Mars Orbiter Mission sau Mangalyaan) și trei americani: Mars Odyseey (cea mai veche sondă activă aflată pe orbita lui Marte), Mars Reconaissance Orbiter și MAVEN iar pentru 2020 sunt programate lansări noi misiuni din SUA, Europa, China, India și... Emiratele Arabe Unite.

https://soundcloud.com/user-396758896/buletin-cosmic

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță