Buletin Cosmic nr. 61

Buletinul cosmic realizat de Claudiu Tănăselia poate fi urmărit pe situl www.parsec.ro și pagina fe facebook parsec.ro

• Alexandr Skvortsov, Luca Parmitano și Christina Koch au revenit joi (6 februarie 2020) dimineață înapoi pe Pământ, la bordul capsulei Soyuz MS-13, în stepele din Kazahstan. Christina Koch a petrecut în spațiu 328 de zile, cu 12 zile mai puțin decât Scott Kelly, deținătorul recordului pentru cea mai lungă perioadă continuă petrecută pe orbită de un american. După plecarea celor trei, la bordul Stației Spațiale Internaționale au rămas trei astronauți, Jessica Meir, Andrew Morgan și Oleg Skripochka și aceștia se vor întoarce acasă în aprilie, când este planificată și prima lansare a unei capsule Soyuz din acest an. Echipajul stației spațiale va rămâne la doar 3 astonauți până când din Statele Unite vor începe lansările comerciale, asigurate de SpaceX și Boeing.

Lansări orbitale

• Compania americană Rocket Lab a derulat joi, 30 ianuarie, prima sa misiune pentru misterioasă agenție de spionaj NRO, lansând un satelit de observație cu racheta Electron. Nu se cunosc detalii despre satelit, decât că acesta poartă indicativul NROL-151 și că se află pe orbită terestră joasă, la altitudinea de aproximativ 600 km și înclinație orbitală de 70.9 grade. Lansarea a avut loc de pe rampa LC-1 din Mahia, Noua Zeelandă, așa cum ne-a obișnuit Rocket Lab, însă o a doua rampă, plasată pe coasta de est a Statelor Unite, va fi inagurată în acest an, acest lucru permițând un număr mai mare de lansări a rachetei Electron. Lansarea de joi, de la ora 04:56 ora României, a fost a 11-a și a 10-a lansare consecutivă de succes pentru compania Rocket Lab. După separarea primei trepte, aceasta a revenit controlat prin atmosferă și a transmis telemetrie până la impactul cu apa oceanului, fiind a doua oară când Rocket Lab culege date despre parcursul treptei primare prin atmosferă, dorind ca în viitor să o recupereze, folosind însă un elicopter și nu o recuperare la sol, cum este cazul rachetelor Falcon 9. Următoarea lansare Electron ar putea avea loc la începutul lunii martie.

Alte evenimente

• Vinerea trecută, capsula Cygnus NG-12 s-a desprins de Stația Spațială Internațională, după trei luni petrecute pe orbită. Lansată la 1 noiembrie 2019, aceasta a transportat peste 3.7 tone de provizii și echipamente pentru echipajul de la bord. Brațul robotic al stației a decuplat capsula de modulul american Unity și apoi capsula a plutit liberă, îndepărtându-se de avanpostul orbital. Înainte de a reveni distructiv prin atmosferă la finalul lunii februarie, capsula va rămâne pe orbita Pământului, la distanță sigură de stația spațială, pentru a derula o serie de experimente. Capsula Cygnus NG-12 a lansat deja 14 sateliți de mici dimensiuni, la câteva ore după desprinderea de ISS, grație unui sistem autonom de lansare montat la bord, unii dintre acești sateliți fiind asamblați la bordul stației spațiale de echipaj, folosind componente fabricate de o imprimantă 3D aflată pe ISS. Următoarea lansare a unei capsule Cygnus este programată pentru duminică, 9 februarie.

• Joi, 30 ianuarie, NASA a trimis ultimele comenzi spre telescopul spațial Spitzer. Acesta a fost lansat în 2003 și misiunea sa principală se întindea pe durata a doi ani și jumătate, însă a fost mereu extinsă. Telescopul, folosit pentru observații în infraroșu, face parte din seria celor patru Mari Observatoare spațiale: Hubble (folosit pentru observații în spectrul vizibil și UV), Compton (pentru raze gama) și Chandra (pentru raze X), fiind singurul dintre cele patru care nu a fost lansat de o navetă spațială, ci de o rachetă Delta II. Doar Hubble și Chandra mai sunt active, Compton fiind deorbitate în anul 2000, după 9 ani petrecuți pe orbită. Rolul telescopului Spitzer va fi preluat de viitorul telescop James Web, care va continua observațiile în domeniul infraroșu, utile, printe altele, și pentru a descoperi noi exoplanete.

• Treapta primară a rachetei SLS a ajuns la centrul Stennis al NASA și a început deja seria de teste care va culmina cu pornirea celor patru motoare RS-25, într-o simulare a unei lansări, un test critic înainte primei misiuni Artemis, programată deocamdată pentru finalul anului următor. Aeroject Rockedyne a livrat la Stennis și motoarele RL-10, folosite de treapta secundară a rachetei SLS. După testele de la Stennis, treapta primară va ajunge la centrul spațial Kennedy și va fi pregătită pentru lansare.

• Astronomii amatori au observat că satelitul rusesc Kosmos-2542 s-a apropiat la doar câțiva kilometri de satelitul american de spionaj USA-245 (sau NROL-65, lansat în 28 august 2013 de o rachetă Delta IV Heavy). Având în vedere faptul că satelitul american pare a fi un satelit de observație de tip Keyhole-11, apropierea dintre cei doi sateliți nu pare să fie o coincidență: satelitul Kosmos-2542 a fost lansat în noiembrie 2019 de o rachetă Soyuz-2.1v de la cosmodromul militar Plesetsk, direct în planul orbital al satelitului american. Mai mult, la începutul anului, satelitul rusesc a efectuat o serie de manevre folosind propulsoarele de la bord, pentru a se apropia de NROL-65, până la distanțe de doar 13 km, de unde ar putea efectua o serie de observații prin care să determine caracteristicile sateliților Keyhole pe care SUA nu dorește să le facă publice.

• Agenția spațială rusă Roscosmos ia în considerare o nouă misiune spre Venus, în colaborare cu NASA, misiune care ar conține cel puțin o sondă orbitală și un lander. Misiunea, denumită Venera-D, urmează să fie lansată cel mai devreme în 2029, folosind o rachetă Angara-A5 și proiectul urmează să coste aproximativ echivalentul a 260 milioane de dolari. Ultimul lander care a ajuns pe Venus a fost Vega-2, o sondă a fostei URSS, care a ajuns pe suprafața planetei în 1984. De atunci doar sonda europeană Venus Express a mai fost trimis pe orbita planetei vecine, deoarece condițiile de la suprafață sunt extrem de neprietenoase: presiunea de aproape 100 de ori mai mare decât pe Pământ, temperaturi de peste 400 de grade și nori din acid sulfuric. NASA explorează și posibilitatea de a trimite baloane în atmosfera lui Venus, însă nu a concretizat deocamdată nimic în acest sens.

Rubrică realizată de Claudiu Tănăselia și coordonată de Mihaela Ghiță