Horia Hulubei, fondatorul școlii românești de fizică, omagiat la 120 de ani de la naștere de Academia Oamenilor de Știință din România

Academia Oamenilor de Știință din România a omagiat, în data de 10 noiembrie 2016, pe savantul român Horia Hulubei, cu prilejul împlinirii a 120 de ani de la naștere. Sesiunea specială dedicată marelui om de știință, de largă reputație internațională, a avut loc la sediul central al AOSR și a reunit personalități ale științei, cercetători, cadre didactice universitare, nume reprezentative ale mediului științific și academic. Între participanți, s-au numărat: acad. Aureliu Săndulescu, fost vicepreședinte al Academiei Române și al AOSR, acad. Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară 'Horia Hulubei', prof. dr. Ionuț Purica, președinte al Agenției Nucleare și pentru Deșeuri Radioactive, membru al AOSR, prof. dr. Mărgărit Pavelescu, președintele secției de fizică al AOSR și doctorand al lui Horia Hulubei, prof. dr. Dorel Bucurescu, prof. dr. Alexandru Jipa, fost decan al Facultății de Fizică a Universității din București, general de brigadă Ioan Pană și dr. ing. Bogdan Alexandrescu (nepot după frate al celui omagiat). Vorbitorii au evocat personalitatea, activitatea, opera și contribuția științifică a savantului la dezvoltarea științei în domenii noi, de frontieră, în special în fizica cuantică și fizica nucleară.

Horia Hulubei a absolvit Facultatea de Științe (Secția Fizică și Chimie) a Universității din Iași, cu 'Magna cum Laude', în 1926. În urma obținerii unei burse de studii doctorale în Franța, din anul 1929, și-a desfășurat activitatea științifică la Sorbona, în Laboratorul de Chimie-Fizică al prestigioasei Universități, condus de profesorul Jean-Baptiste Perrin, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică, în 1926.

În 1933, și-a susținut teza de doctorat: 'Contributions a l'etude de la diffusion quantique des rayons X', în fața unei comisii conduse de Marie Sklodovska Curie. A dezvoltat o carieră prodigioasă pe plan științific, în Franța și în România, pe care a îmbinat-o cu activitatea academică.

Între contribuțiile sale științifice se numără: a fost primul cercetător pe plan mondial care a obținut spectre de raze X în gaze (cu un spectometru realizat în concepție proprie), a descoperit un nou element din tabloul lui Mendeleev (elementul 87, 'Franciu', propus inițial ca 'Moldavium'), a întreprins cercetări de pionierat în fizica neutronilor, în studiul elementelor transuraniene, al reacțiilor nucleare, focalizate pe interacțiunile nucleare la energii joase, medii și înalte, de asemenea, în domeniul dezintegrării mezonilor. A avut o serie de funcții și poziții importante în domeniul științific: director de cercetare în Centrul Național de Cercetare Științifică al Franței, vicepreședinte al Consiliului Agenției Internaționale de Energie Atomică din Viena, membru al Consiliului științific din Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) de la Dubna (Rusia), director al Institutului de Fizică Atomică (IFA) Măgurele-București, președinte al Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară (CSEN), oficial al Agenției Internationale de Energie Atomică (AIEA) din Viena. A desfășurat o susținută activitate academică în calitate de conferențiar și profesor la Universitatea din Iași, de profesor (titular al catedrei de Structura Materiei) la Universitatea din București, al cărei rector a fost între 1941 și 1944. A fost membru al Academiei de Științe din România — corespondent din 21 decembrie 1935 și titular din 3 iunie 1941, îndeplinind funcția de președinte al Secției a II-a, 'Fizică'.

În 26 mai 1937, a devenit membru corespondent al Academiei Române, iar în 27 mai 1946, membru titular. A fost, de asemenea, membru al unor academii și societăți prestigioase: Academia Franceză de Științe (din 1940), Academia de Știință din Lisabona (1944), Societățile de Fizică din România, Franța, Germania, Elveția, SUA. În 1958, a devenit expert ONU în domeniul atomic.

Cu prilejul Sesiunii Omagiale 'Horia Hulubei', președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, a declarat: 'Omagiem un savant de o valoare excepțională pentru știința lumii și pentru umanitate, o personalitate de anvergură universală, a cărei contribuție la progresul cunoașterii și al civilizației este una majoră. Faptul că acest mare om de știință a fost român ne susține, o dată în plus, speranțele cu privire la resursele de inteligență și creativitate ale națiunii noastre, probate, de altfel, în multe alte privințe, prin nume de excepție ale științei și ale culturii. Privim astăzi la tânăra generație, care are în rândurile ei minți luminate, inteligențe cu totul remarcabile, dintre care se vor naște, cu siguranță, dacă nu s-au născut deja, viitori savanți și cercetători de talia lui Horia Hulubei. Academia Oamenilor de știință din România le acordă o atenție specială tinerilor excepționali printr-un program de susținere a excelenței. Nu în ultimul rând, nu putem să nu fim mândri că marele savant Horia Hulubei a fost membru titular al Academiei de științe din România, președintele Secției de Fizică a acestui înalt for științific, al cărui succesor și legatar unic este Academia Oamenilor de Știință din România.'