Ascultă Radio România Cultural Live

NOBEL 2016: Yoshinori Ohsumi a câștigat premiul Nobel pentru Medicină

04 Octombrie 2016, 06:45

Omul de știință nipon Yoshinori Ohsumi a câștigat luni Premiul Nobel pentru Medicină "pentru descoperirile sale legate de mecanismele de autofagie" un proces fundamental pentru descompunerea și reciclarea compușilor celulari, conform Comitetului Nobel de la Stockholm.

Conceptul de autofagie celulară a început să fie folosit din anii '60, când oamenii de știință au observat că o celulă își poate distruge propriile elemente constitutive izolându-le în membrane și formând un fel de vezicule ca niște saci ce sunt apoi transportate în "zona de reciclare", la lizozomi, pentru descompunere și reciclare. Într-o serie de experimente strălucite, la începutul anilor '90, Yoshinori Ohsumi a folosit drojdie de panificație pentru a identifica genele care îndeplinesc rolurile principale în procesul de autofagie.

Descoperirile lui Ohsumi au impus o nouă paradigmă cu privire la procesele prin care celulele își reciclează propriul conținut și au deschis calea pentru înțelegerea importanței fundamentale a autofagiei în multiple procese fiziologice, de la capacitatea de adaptare la înfometare și până la răspunsul organismului în cazul unor infecții. Mutațiile înregistrate în cazul genelor responsabile de procesul de autofagie pot duce la declanșarea unor boli grave precum cancerul sau a unor maladii neurologice.

La jumătatea anilor '50 oamenii de știință au descoperit o structură specializată localizată în membrana celulară, un organit celular ce a primit numele de lizozom. Aceste structuri conțin enzime care digeră proteinele, carbohidrații și lipidele și funcționează ca o stație pentru descompunerea constituenților celulari îmbătrâniți. Omul de știință belgian Christian de Duve (membru de onoare al Academiei Române din 1999), a împărțit Premiul Nobel pentru medicină în 1974 cu Albert Claude și George Emil Palade, rolul său fiind legat de descoperirea lizozomilor.

O serie de observații realizate în cursul anilor '60 au arătat că un volum mare de conținut celular, și uneori chiar alte organite întregi, pot fi găsite uneori în interiorul lizozomilor. Astfel devenea clar că există un mecanism prin care celulele își transferă o parte din conținut în lizozomi. Analize biochimice ulterioare au identificat existența unui tip de vezicule specializate în transportul de material celular către lizozomi. Christian de Duve este și "părintele" termenului de "autofagie" pe care l-a folosit pentru a descrie procesul care are loc în interiorul lizozomilor. Noile vezicule au primit denumirea de "autofagosome".

Yoshinori Ohsumi a fost activ în mai multe domenii de cercetare, însă după ce și-a organizat propriul laborator, în 1988, și-a concentrat eforturile asupra procesului de descompunere a proteinelor în vacuole, un organit celular care corespunde lizozomilor din celulele umane. Celulele de drojdie sunt relativ ușor de studiat și de multe ori sunt folosite ca modele pentru celulele umane. Aceste celulele sunt folosite în special pentru a identifica genele implicate în procese celulare complexe.

Strategia lui Ohsumi a fost de a întrerupe procesul de descompunere din vacuole în timp ce procesul de autofagie era activ pentru a observa dacă autofagosomele se acumulează în vacuole și devin vizibile la microscop. În acest scop el a cultivat celule de drojdie mutante, fără enzime pentru descompunere vacuolară și, simultan, a stimulat procesul de autofagie prin înfometarea celulelor. Rezultatele au fost extraordinare, conform comunicatului dat publicității de Comitetul Nobel. După doar câteva ore, vacuolele erau pline cu mici vezicule care nu erau descompuse. Aceste vezicule erau autofagosome iar experimentul lui Ohsumi a demonstrat că procesul de autofagie se produce și în celulele de drojdie. Chiar și mai important decât atât, el dispunea de acum înainte de o metodă pentru a identifica și caracteriza gene cheie pentru acest proces. El și-a publicat rezultatele în 1992.

Mulțumită lui Yoshinori Ohsumi și cercetătorilor care au pășit pe drumul deschis de savantul nipon microbiologia cunoaște în prezent că procesul de autofagie controlează o serie de funcții fiziologice importante în care compușii celulari trebuie să fie descompuși și reciclați. Procesul de autofagie poate oferi în mod rapid energie la nivel celular și materii prime pentru reconstrucția unor noi compuși celulari și astfel este esențial în cadrul răspunsului celular la înfometare și la alte tipuri de stres. În cazul unor infecții, spre exemplu, prin autofagie pot fi eliminate organismele bacteriene sau virale care au invadat celula. De asemenea, procesul de autofagie contribuie la dezvoltarea embrionilor și la diferențierea celulară. Prin autofagie celulele elimină proteinele și organitele celulare degenerate, asigurând un mecanism de importanță critică în lupta împotriva procesului de îmbătrânire celulară.

Problemele de autofagie celulară au fost asociate cu maladia Parkinson, cu diabetul de tipul 2 și cu alte boli specifice vârstei înaintate, dar și cu anumite afecțiuni oncologice. Mutațiile suferite de genele care reglează procesul de autofagie pot declanșa anumite boli genetice.

Yoshinori Ohsumi, 71 de ani, este profesor la Centrul de Cercetare Frontier din cadrul Institutului Tehnologic din Tokyo. Yoshinori Ohsumi s-a născut în 1945 la Fukuoka, Japonia. În 1974 a devenit doctor al Universității din Tokyo. După ce și-a petrecut trei ani la Universitatea Rockefeller din New York, a revenit la Universitatea din Tokyo unde a pus bazele unui grup de cercetare în 1988. Începând cu anul 2009 Yoshinori Ohsumi este profesor la Institutul tehnologic din Tokyo.

În 2015, premiul Nobel pentru medicină a fost obținut de William Campbell (Irlanda/Statele Unite), Satoshi Omura (Japonia) și Tu Youyou (China) pentru descoperirile lor în ceea ce privește tratamentele împotriva infecțiilor parazitare și a paludismului. Anterior, în 2014, John O'Keefe (Marea Britanie/Statele Unite) și May-Britt și Edvard Moser (Norvegia) au obținut Nobelul pentru medicină pentru cercetările lor asupra ''GPS-ului intern'' din creier, care ar putea permite dezvoltarea cunoștințelor legate de boala Alzheimer.

La 4 octombrie urmează să fie anunțat premiul Nobel pentru fizică, iar ziua următoare va veni rândul celui pentru chimie, urmat de cel pentru pace, la 7 octombrie, de cel pentru economie, la 10 octombrie, și de cel pentru literatură, la 13 octombrie.

AGERPRES

Mărțișoare literare
Știință 01 Martie 2024, 08:30

Mărțișoare literare

După o scurtă știre europeană, criticul literar Cătălin Badea-Gheracostea dedică rubrica de 1 Martie doamnelor scriitoare din...

Mărțișoare literare
Știința 360 - 29 februarie 2024 - A fost descoperit cel mai luminos obiect din Univers!
Știință 29 Februarie 2024, 18:24

Știința 360 - 29 februarie 2024 - A fost descoperit cel mai luminos obiect din Univers!

Scrie despre asta   newscientist.com , la  https://www.newscientist.com/ article/2417791-monster-black-...

Știința 360 - 29 februarie 2024 - A fost descoperit cel mai luminos obiect din Univers!
Știința 360 - 29 februarie 2024 -  ”Play Your Cards Right” - O abordare multidisciplinară pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc și managementul financiar eficient
Știință 29 Februarie 2024, 18:10

Știința 360 - 29 februarie 2024 - ”Play Your Cards Right” - O abordare multidisciplinară pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc și managementul financiar eficient

Știința 360 - 29 februarie 2024 - ”Play Your Cards Right” - O abordare multidisciplinară pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc și managementul financiar eficient
Inteligența artificială și educația (ep.1)
Știință 29 Februarie 2024, 17:54

Inteligența artificială și educația (ep.1)

Inteligența artificială îi oferă sistemului formal de educație, una din cele mai mari provocări prin aceea că, datorită...

Inteligența artificială și educația (ep.1)
Știința 360 – 29 februarie 2024 - Ziua Mondială a Bolilor Rare
Știință 29 Februarie 2024, 14:40

Știința 360 – 29 februarie 2024 - Ziua Mondială a Bolilor Rare

Cu prilejul Zilei Mondiale a Bolilor Rare , Asociația Română pentru Educație Pediatrică în Medicina de...

Știința 360 – 29 februarie 2024 - Ziua Mondială a Bolilor Rare
Știința 360 - 29 februarie 2024 - Loredana Smădu: Copiii trebuie să fie parte a tot ceea ce facem pentru mediu
Știință 29 Februarie 2024, 14:00

Știința 360 - 29 februarie 2024 - Loredana Smădu: Copiii trebuie să fie parte a tot ceea ce facem pentru mediu

Loredana Smădu   este profesor de Educație Tehnologică și Aplicații practice, o specializare care s-a potrivit perfect...

Știința 360 - 29 februarie 2024 - Loredana Smădu: Copiii trebuie să fie parte a tot ceea ce facem pentru mediu
Știința 360 - 28 februarie 2024 - Dan Vodnar: Cercetarea trebuie să îi ofere cetățeanului o soluție la o problemă pe care el o are
Știință 28 Februarie 2024, 14:00

Știința 360 - 28 februarie 2024 - Dan Vodnar: Cercetarea trebuie să îi ofere cetățeanului o soluție la o problemă pe care el o are

Dan Vodnar este câștigătorul premiului “Gheorghe Ionescu-Șișești”, domeniul...

Știința 360 - 28 februarie 2024 - Dan Vodnar: Cercetarea trebuie să îi ofere cetățeanului o soluție la o problemă pe care el o are
Știința 360 - 28 februarie 2024 - Alexandra Tomescu: În cazul unui abuz sexual, trebuie să plecăm de la premisa că copiii sunt sinceri
Știință 28 Februarie 2024, 14:00

Știința 360 - 28 februarie 2024 - Alexandra Tomescu: În cazul unui abuz sexual, trebuie să plecăm de la premisa că copiii sunt sinceri

Copiii au imaginație, da, știm asta. Cu toate acestea, e greu de crezut că pot imagina o situație de abuz sexual. Iar...

Știința 360 - 28 februarie 2024 - Alexandra Tomescu: În cazul unui abuz sexual, trebuie să plecăm de la premisa că copiii sunt sinceri
Ascultă live

Ascultă live

04:00 - 04:30
Timpul Prezent (reluare)
Ascultă live Radio România Cultural
04:05 - 04:53
100% MUZICĂ
Ascultă live Radio România Actualităţi
Acum live
Radio România Muzical
Ascultă live Radio România Muzical
Acum live
Radio România Internaţional 1
Ascultă live Radio România Internaţional 1
Acum live
Radio România Internaţional 2
Ascultă live Radio România Internaţional 2
Acum live
Radio România Internaţional 3
Ascultă live Radio România Internaţional 3
Acum live
Radio România 3net
Ascultă live Radio România 3net
00:00 - 06:00
PROGRAM MUZICAL NOCTURN
Ascultă live Radio România Antena Satelor
Acum live
Radio Vacanța Fresh
Ascultă live Radio Vacanța Fresh
Acum live
Radio Vacanța Gold
Ascultă live Radio Vacanța Gold
Acum live
Radio Vacanța Nostalgia
Ascultă live Radio Vacanța Nostalgia
Acum live
Radio România București FM
Ascultă live Radio România București FM
00:00 - 06:00
Transilvania by night
Ascultă live Radio România Braşov FM
Acum live
Radio România Cluj
Ascultă live Radio România Cluj
Acum live
Radio România Constanța FM
Ascultă live Radio România Constanța FM
Acum live
Radio România Constanța AM
Ascultă live Radio România Constanța AM
Acum live
Radio România Oltenia Craiova
Ascultă live Radio România Oltenia Craiova
Acum live
Radio România Iași
Ascultă live Radio România Iași
Acum live
Radio România Reșița
Ascultă live Radio România Reșița
Acum live
Radio România Tg Mureș
Ascultă live Radio România Tg Mureș
Acum live
Radio România Timișoara FM
Ascultă live Radio România Timișoara FM
Acum live
Radio România Timișoara AM
Ascultă live Radio România Timișoara AM
Acum live
Radio România Arad FM
Ascultă live Radio România Arad FM
Acum live
Radio Chişinău
Ascultă live Radio Chişinău
Acum live
Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Ascultă live Radio România Tg Mureș în limba maghiară
Acum live
Radio România Cluj în limba maghiară
Ascultă live Radio România Cluj în limba maghiară
Acum live
Radio eTeatru
Ascultă live Radio eTeatru