Irina
Ionescu este lector univ. dr. la Universitatea de Arte din Târgu-Mureş şi are o
activitate notabilă de aproape 20 de ani în domeniul administrației culturale
la Institutul Cultural Român. Recent i-a apărut
la Ed Eikon cartea Marketing în artele spectacolului, aşa
că am invitat-o să vorbim despre această premieră.

MP- Irina,
salut prezența ta la România Cultural prilejuită de apariția noului tău volum.

II- Mulţumesc
pt această oportunitate de a vorbi despre marketing, despre public, despre
spectacol până la urmă.

MP - Nu
este prima ta carte, în 2018 publicai Management
de proiect și elemente de marketing în artele spectacolului tot la Ed Eikon,
ce propunea o schemă logică, accesibilă,
care îi ghida şi le oferea un ajutor punctual celor interesaţi de subiect.
Acest nou volum- vine cu o perspectivă interesantă ce alătură teoria cu
aplicarea ei practică – prin studii de caz.

II- Da, este o continuare a primului volum şi oferă
o perspectivă duală, este un volum prescriptiv, pentru că foloseşte teoria şi
spune ce ar trebui făcut conform „buchei cărții”, dar este în acelaşi timp şi
un volum descriptiv, pentru că se regăsesc în el părţi din istoriile unor
personalităţi din teatrul românesc ce au reuşit să impună nişte evenimente sau
să construiască teatre, spectacole de valoare, repertorii. Mă refer la Emil
Boroghină - care a avut generozitatea să îmi trimită un text foarte amplu despre
ce a însemnat fenomenul Craiova la începutul anilor ´90, despre felul în care
spectacolele lui Silviu Purcărete au cucerit atunci întreaga lume. Există și un
fragment scris de Constantin Chiriac care vorbeşte despre Festivalul de Teatru
de la Sibiu, un eveniment extrem de important chiar pentru teatrul mondial, nu
numai pentru cel românesc,

MP - Este
un element de interes această prezenţă în paginile cărţii tale a unor nume de
referinţă ale lumii culturale- pe care le-ai invitat să își exprime opiniile pe
acest subiect.

II - Da, sunt
nişte repere extrem de importante şi le mulţumesc pentru că şi-au găsit timp să
participe cu aceste texte originale incluse în volum. Alături de aceste
mărturii ale lor se regăsesc şi detalii despre cum au construit teatrele în
care au activat ani de zile Lucian Vărșăndan, de exemplu, la Teatrul German din
Timişoara şi Adrian Roman la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, pornind
practic de la zero cu aceste construcţii.

MP - La prima
vedere Marketingul ar părea un domeniu arid- dar dacă îl aplicăm artelor
spectacolului capăta o altă dimensiune, o altă permeabilitate- chiar pt cei
care nu activează în domeniu. Ai urmărit această accesibilitate a demersului
tău?

II -
Am dorit să fie un volum care nu plictiseşte cu părţile aride de teorie, am
redus acest corp teoretic la un minim esențial şi am preferat să includ în
volum aceste mărturii extrem de vii şi de interesante ale unor oameni de
teatru. Vava Ştefănescu este prezentă cu un text despre cum a reuşit să impună
ca brand Centrul Naţional al Dansului, sunt și mărturiile unor specialiști -
Simion Buia mi-a trimis, de exemplu, un text despre fotografia de teatru,
extrem de importantă în promovarea spectacolelor, pt că imaginile sunt
valoroase şi sugestive, Maria Sârbu, jurnalist cultural cu experienţa unei
cariere întregi legate de artele spectacolului este și ea prezentă, dar și Dan Bartha-Lazăr, Gilda Lazăr, Marinela Țepuș, Tamara Susoi.

MP- Faptul
că eşti permanent în contact cu studenţii şi cu mediul academic de la Universitatea
de Arte din Târgu Mureş unde predai a avut vreun rol în alegerea acestui
subiect? Ai observat nevoia unei dezvoltări a subiectului din perspectiva înţelegerii
dar şi aplicării lui?

II - Volumul
meu se adresează celor la început de drum în artele spectacolului, este scris
cu gândul la ei, la ce ar putea să le folosească în cariera pe care şi-au
ales-o, gândindu-mă şi la anii mei de început, la ce am acumulat cât am lucrat
în administraţia culturală, la studenţii mei. M-am gândit permanent la cei care
îşi doresc să reuşească în această meserie, dar sunt cumva la început.

MP- Cartea
Marketing în artele spectacolului oferă modalităţi şi chei de înţelegere a
publicului- aşa că asta se repercutează pozitiv de la percepția spectatorului
şi a nevoilor lui, până la selecţia repertorială şi activitățile conexe de
promovare, abordare, resurse.

În
ce fel crezi că schimbă perspectiva abordării spectacolului pe care o propui, una“
holistică” – să zicem - dacă îl privim ca pe un organism unitar?

II - Am vrut
şi cu acest volum, dar şi cu primul- să nu sperii cu termeni de specialitate,
să îmbrac teoria într-o formă care să fie accesibilă şi uşor de citit. E – ca
să spun aşa – o primă treaptă pt cei care lucrează în domeniu, care ar trebui
să continue cu alte lecturi şi să aprofundeze, este un fel de ghid, un fel de
ABC cartea mea.

Asta
mi-ar plăcea să ştiu că spune cartea mea- ca marketingul este o filosofie care
se bazează pe spectacole de calitate, că publicul trebuie să primească lucruri
de valoare, că nu trebuie făcute concesii sau compromisuri.

MP- Marketingul
face întâlnirea/interacțiunea dintre artiști și public posibilă. Este esențial,
dat fiind că artele spectacolului nu există în lipsa receptării directe de
către un public prezent în proximitate.

II - Marketingul este cel care aduce publicul în sală, face
parte din definiţia teatrului, care nu poate exista în absenţa lui. Sunt
posibile diverse formule de teatru- fără decor, fără actori, teatru de
obiecte…dar fără public nu se poate. Marketingul este până la urmă o filosofie
care pune publicul spectator în prim plan, iar cei care activează în artele
spectacolului trebuie să se gândească la ce îi oferă - nişte experienţe, un
timp de calitate. Asta este cel mai important- să fie nişte spectacole de
calitate care să se potrivească publicului.

MP- Există
publicuri şi publicuri, fiecare are nişa lui. Eu cred încă în educabilitatea
publicului şi în faptul că dacă îi oferim standarde înalte îl obişnuim să
aleagă un anumit gen de spectacol.

Iți
multumesc, Irina Ionescu, pentru prezența la România Cultural și așteptăm să ne vorbești cât mai curând despre
proiectele tale viitoare.